Copiii născuți în 2005-2006, ajunși acum în clasa a VIII-a, vor susține la finalul acestui an examenul de Evaluare Națională. În această săptămână au susținut simulările. 124.931 de elevi au dat probele scrise, alți 6.120 din 149 de școli urmează să dea simulările mai târziu, fiindcă în localitățile unde se află, rata de infectare cu Covid a depășit limita de 6 la mia de locuitori.
Primul text la proba de limba și literatura română care a picat la simulare a fost din „Solenoid”, de Mircea Cărtărescu, iar al doilea din „Bulevardele vieții”, de Sanda Golopenția. Un nou tip de subiecte mai apropiate de testarea PISA.
Generația clasei a opta din acest an a avut de altfel de trecut prin tot felul de experimente. Sunt primii care au intrat în clasa pregătitoare, deși nu existau cadre didactice pregătite pentru această clasă. Sunt cei care nu au avut aproape niciodată manuale la început de an școlar, acestea sosind pe bănci chiar la finalul semestrului întâi sau, uneori, deloc. Sunt elevii care au avut programele școlare modificate an de an.
Și sunt primii care au trecut prin pandemie, cu un semestru dintr-a șaptea în online și o clasă a opta cu un du-te-vino între online și prezență fizică.
Mi-am dorit să le aflu părerea cu privire la acest an-laborator și cum văd ei învățarea online, implicarea profesorilor și cât de pregătiți se simt pentru evaluarea națională. Am realizat un chestionar care a fost completat anonim de 150 de elevi de clasa a opta din cinci școli aflate în județul Buzău.
Obosiți și demoralizați
La mai puțin de trei luni înainte de examen, puțin peste un sfert dintre elevii chestionați s-au declarat cu adevărat bine pregătit și încrezători. Aproape 70% dintre respondenți au mărturisit că sunt fie slab pregătiți, fie pregătiți doar într-o oarecare măsură.
67% au afirmat că le-a scăzut motivația de a învăța din cauza educației online și peste 51% că nu au reușit să comunice eficient cu profesorii lor în această perioadă. În același timp, doar 4% dintre ei spun că au văzut la profesorii lor un interes foarte ridicat în această perioadă, aproape 38% spun că interesul acestora a fost mai degrabă mediu.
Deznădejdea lor s-a văzut și în modul în care au răspuns la întrebarea „Care a fost pentru tine cea mai potrivită modalitate de a învăța online?” 52% au răspuns: „nicio modalitate, preferam cursurile față în față”, 30% - videoconferințele cu profesorii, 13% - materialele trimise de profesori. 8 din 10 elevi chestionați spun că cel mai greu li s-a părut să se pregătească online la matematică. Totuși, peste 77% dintre elevi au apreciat faptul că au primit materialele de care aveau nevoie de la profesori.
76% dintre elevi au spus că se simt foarte obosiți și obosiți după această perioadă. În plus, aproape 60% dintre ei spun că nu cred că au timp să recupereze materia pierdută.
„Am avut teme chiar și la sport”
Școala virtuală nu este școală, spun majoritatea. Motivația le-a scăzut deosebit de mult, au afirmat în chestionar, și relația elev-profesor a avut de suferit.
„Lipsa de timp ar fi principala problemă, profesorii nu au timp să explice tot și să-i ajute pe elevi cu neclaritățile acumulate.”
„Profesorii nu se implică individual, ci doar în general pentru toată clasa. Nu contează că cineva stă prost cu materia, profesorul predă și trece peste informații.”
„Dezavantajul este că mulți profesori nu își mai dau așa de mult interesul, motiv pentru care nici elevii nu își mai dau interesul iar în timpul orelor nu sunt atenți, stau pe telefon sau joacă alte jocuri pe computer.”
„Suntem supraîncărcați cu teme și sarcini de lucru la materiile mai puțin importante”. Acestea sunt câteva dintre părerile lor.
„Mulți profesori nu sunt înțelegători, se dau foarte multe teme, chiar și la sport avem de făcut filme și referate, ceea ce nu se întâmpla la școala normală”, a povestit unul dintre copii. „Programul este foarte obositor, profesorii sunt obosiți și ei și nu înțelegem tot, orele nu se fac cu seriozitate de multe ori, se dau teme, foarte multe cu termene scurte, stresul este foarte mare”, definește un alt elev școala online.
„Nu există conexiunea dintre profesori și elevi și astfel rămân lucruri neclare pentru elevi, fără ca profesorii să știe acest lucru. De asemenea, orele în fața calculatorului sunt multe și foarte obositoare.”
Note mai mari în online
I-am rugat să găsească și avantaje pentru școala online: siguranța - nu riscă să-i îmbolnăvească pe alții și să se îmbolnăvească, timpul pe care nu-l mai fac pe drum îl dedică altor activități, pot dedica mai mult timp materiilor de examen. Mai mulți elevi au punctat și faptul că în online au obținut note mai mari. Majoritatea covârșitoare a spus însă că nu vede nimic bun la școala la distanță.
Data de 8 februarie 2021 a marcat revenirea în bănci după o perioadă de aproape patru luni de cursuri virtuale. Principala lor îngrijorare a rămas materia ce trebuie recuperată înainte de examen.
„Sper să reușim să recuperăm lecțiile pierdute și să putem să înțelegem mai bine tot ceea ce ni se predă.”
„Sper să reușesc să învăț tot ce e necesar pentru a lua notă bună la examen, ca să intru la liceul dorit.”
„Ne dorim ore în care să ne pregătim efectiv, cu teste de Evaluare Națională. Programa să fie definitivată într-un timp cât mai scurt.”
Care sunt soluțiile găsite de elevi ca să se poată pregăti:
- Materia pentru examen să fie redusă;
- Ore de pregătire pentru examen, cu teste de Evaluare Națională;
- Să fim lăsați să ne concentrăm mai mult pe materiile de examen, chiar eliminarea celorlalte materii din orar;
- Profesorii de română și de matematică să se ocupe de noi mai mult, iar ceilalți profesori să fie indulgenți;
- Teme mai puține la celelalte materii.
- I-am întrebat și pe părinți ce părere au despre această perioadă. Din punctul lor de vedere, copiii sunt „lipsiți de motivație, și-au pierdut ritmul de învățare, iar profesorii nu au mijloacele necesare pentru a-i supraveghea corespunzător în timpul orelor virtuale”.
Majoritatea profesorilor au o imagine mai idealizată a situației actuale a elevilor lor, după cum a reieșit din răspunsurile primite la un chestionar adresat acestora. Astfel, din 15 profesori chestionați, 13 au susținut că elevii lor sunt foarte bine pregătiți și s-au arătat optimiști față de viitoarele rezultate.
