
Oana Ene este elevă în clasa a 11-a, profilul matematică-informatică bilingv engleză, la Colegiul Național „B. P. Hasdeu”din Buzău. Este pasionată de scris și de muzică, pe care le consideră „o formă de regăsire”. Cea mai mare pasiune a sa este limba franceză și își dorește să urmeze o carieră în diplomație.

Ce înseamnă „acasă” pentru părinții plecați și pentru copiii lor lăsați în urmă? Fenomenul migraţiei părinţilor se întâmplă peste tot în lume și specialiștii i-au remarcat și analizat efectele. Despărţirea de părinţi, prelungită pe diferite perioade de timp, generează efecte negative asupra dezvoltării copiilor, iar acestea sunt comparabile cu situaţiile în care părinţii divorţează. Psihoterapeutul Alina Ciupercovici și psihologul Călin H. Bârleanu de la Clinica Aliat din Suceava au realizat pentru Școala 9 o analiză a fenomenului, cu claritatea cu care se vede el din cabinetul de terapie.
„Mănânc doar dacă am sub 59 de kg”, „Scoate urgent asta din alimentație!” sau „Listă cu alimentele, băuturile și toate lucrurile la care am renunțat” sunt câteva dintre frazele pe care le găsești la o simplă căutare pe TikTok. Ce e în spatele lor?
Anxietatea și stresul își pun amprenta pe adulți și copii deopotrivă și cel mai la îndemână mod de a te simți mai relaxat este prin a mânca ceva care îți place. Studiile internaționale arată că în pandemie a crescut numărul cazurilor de tulburări alimentare și obezitate în rândul copiilor și adolescenților. Rețelele sociale au și ele un rol semnificativ: anorexia și bulimia au fost diagnosticate mai des în ultimii aproape doi ani de criză sanitară, scrie The Conversation.