Cristian Neagoe a studiat filosofie la Universitatea din București. Acum dă voce copacilor și vieții sălbatice ca ofițer de presă Greenpeace România.
Modul în care mamele vorbesc cu cei mici are un impact asupra psihicului copiilor. Iar acest lucru este vizibil și în adolescență, arată o cercetare a Universității din Otago, Noua Zeelandă. Dacă părinții învață tehnici de conversație și le povestesc copiilor despre momente din trecut mai sensibile sau chiar simple, cum ar fi hrănirea unor rațe în parc, când ajung la vârsta adolescenței, aceștia își înțeleg mai bine experiențele de viață și emoțiile.
Mai multe studii citate de The Conversation indică faptul că eliminarea scrisului de mână din școală – așa cum se petrece în Finlanda, unde nu se mai predau lecții de scriere și caligrafie – nu este o idee bună. Mințile noastre nu sunt pline de idei neînsuflețite. Trebuie să ținem cont de corpurile și de simțurile noastre pentru a explica fenomene care altfel sunt inexplicabile, mai arată cercetările.
Dezbateri despre rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus au loc în toată lumea încă de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor, am aflat că ei sunt mai puțin vulnerabili în fața COVID-19 decât adulții, dar pot să transmită virusul, așa că am început să-i numim „vectori”. Un cuvânt folosit frecvent pentru descrierea insectelor care transmit paraziți de la o gazdă la alta. În Irlanda, de pildă, a fost și limitat accesul copiilor în magazine din această cauză. Acest limbaj îi dezumanizează pe cei mici, pregătește terenul pentru discriminare și așază sănătatea adulților pe primul loc.
