
Este ilustrator freelancer și, cand nu desenează, modelează în porțelan. Ascunde pe unde merge câte un film foto și, recent, are o obsesie cu stampele japoneze (ukiyo-e).

O modificare legislativă prin care elevii minoritari nu vor mai învăța limba română de la învățătoare, ci de la profesori „de specialitate”, bulversează părinți, profesori și directori, dar mai ales copii.
Elevii și profesorii Școlii Gimnaziale pentru Deficienți de Vedere din București au pierdut, în ultimul an, toate activitățile care îi apropiau: muzica, excursiile, serbările, sportul și terapiile pentru independență. Dar și șansa să dezvolte proiecte noi cu elevii din școlile de masă. De la începutul lui mai, elevii nevăzători și-au recuperat vechea rutină, iar profesorii se gândesc cum să readucă treptat în viața lor bucuriile extrașcolare. Și cum să tipărească în continuare manuale în Braille, căci Guvernul nu le-a asigurat niciodată.
Nevăzute, neglijate, uneori batjocorite. Doamnele de serviciu vin primele în școli și încuie ușile seara. Fac o muncă importantă, dar cu care ne-am obișnuit într-atât încât nu-i mai dăm importanță, nici n-o mai vedem. Lor și muncii lor le dedică editorialul din această săptămână Profesorii de Școala 9, Monica Halaszi și Horia Corcheș.