
Este ilustrator freelancer și, cand nu desenează, modelează în porțelan. Ascunde pe unde merge câte un film foto și, recent, are o obsesie cu stampele japoneze (ukiyo-e).

De la începutul crizei de sănătate au decedat de COVID aproape 35.000 de români. Nu se știe oficial câți dintre aceștia au fost profesori. Articolul de față este felul celor care i-au cunoscut pe mentorii dispăruți de a-i asigura: „Nu v-am uitat. Nu v-am uitat și fiecare pas pe care-l facem spre întoarcerea la o educație deplină vă include și pe voi”. Să-i prețuim pe ei ne ajută să realizăm mai bine ce importantă este școala.
Ministerul Educației supune unei dezbateri publice finale propunerile de planuri-cadru pentru liceu până pe 31 ianuarie. Viitoarele planuri-cadru au nevoie de „o resetare completă, nu doar de o cârpire pe ici pe colo, cu o oră în plus aici și două mai puțin dincolo“, crede Radu Szekely, expertul în educație propus oficial de către USR-PLUS pentru funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Educației. Szekely propune ca numărul de ore pentru disciplinele obligatorii la liceu să fie de maximum 40%, față de 80% cât prevede Legea Educației pentru clasele a IX-a și a X-a.
Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.