
Este ilustrator freelancer și, cand nu desenează, modelează în porțelan. Ascunde pe unde merge câte un film foto și, recent, are o obsesie cu stampele japoneze (ukiyo-e).

Să contest sau să nu contest, aceasta e întrebarea.
Aceasta este întrebarea pe care, ca profesori, o primim în fiecare an. Motivele sunt diverse: unii elevi se autoevaluează și nota primită nu este în concordanță cu așteptările lor (fie de-a lungul timpului s-au autoevaluat în mod obiectiv, inclusiv la simulări, fie constată o răsturnare a ierarhiei, fie au fost convinși de experiențele prietenilor din alte generații să încerce „o contestație”).
De Ziua Internațională a Literației, 8 septembrie, Maria Kovacs, de la Fundația Noi Orizonturi și Alina Răducanu, de la Teach for Romania, explică cât de complexă este această competență. Urmărind atent progresul a 275 de copii de clasa pregătitoare, expertele au putut vedea ce anume conduce la rezultate mai bune la copiii cu cele mai mari rămâneri în urmă: predare diferențiată, lucrul unu-la-unu după lecții, școli de vară și evaluare pentru intervenții cât mai bine țintite. Și nu e vorba doar de îmbunătățirea scrisului, cititului, înțelegerii, ci și despre creșterea stimei de sine, a încrederii și curajului celor mici.
În Teleorman, au revenit în țară și au fost înscriși la școală anul trecut 135 de elevi, mai mult decât dublu față de înainte de pandemie. Obișnuiți să facă naveta între două țări, cei mai mulți părinți au fugit către România pentru siguranța pe care le-o dă ideea de a fi „acasă“. Școala 9 a mers la Școala Gimnazială „Alexandru Colfescu” din Alexandria, unde au venit din Spania și Marea Britanie opt copii. Cu un an în urmă au avut doar doi elevi remigranți. Școala are și profesori de sprijin care îi ajută pe copii să se adapteze repede. Întâi îi ajută să vorbească mai bine limba, apoi să înțeleagă sistemul și să se obișnuiască cu ideea că la noi se dau teme.