
Este ilustrator freelancer și, cand nu desenează, modelează în porțelan. Ascunde pe unde merge câte un film foto și, recent, are o obsesie cu stampele japoneze (ukiyo-e).

În unele zone din Secuime sunt grădinițe în maghiară în care numărul total al copiilor îl depășește pe cel al etnicilor unguri din localitate, semn că și românii îi înscriu pe cei mici acolo. Dar odată cu creșterea în vârstă, încep să aleagă școli românești și etnicii maghiari, cu un vârf de înscrieri la liceu. Explicația stă în rezultatele la examenele naționale, care sunt mai bune la școlile în limba română, spune pentru Școala 9 Dénes Csala, cercetător în statistică și profesor la Universitățile Lancaster, Marea Britanie și „Babeș Bolyai” Cluj Napoca. În același timp însă, crește și numărul celor care aleg să studieze la liceu sau facultate la Budapesta, comparativ cu perioada anterioară aderării la UE.
O primă variantă a Bibliotecii școlare virtuale trebuie să fie gata până în luna septembrie. Edulib este un proiect complex care se lasă așteptat încă din 2011, de când a fost prevăzut în Legea Educației. Platforma, un pas uriaș spre digitalizarea educației, va avea lecții interactive deocamdată doar pentru elevii de gimnaziu. În timp ce noi am început după 11 ani să lucrăm la un proiect pilot, Republica Moldova a avut nevoie de doar o lună de la închiderea școlilor, în primul an de pandemie COVID, ca să facă o bibliotecă digitală pentru clasele I-XII.
În timp ce Ministerul Educației promite de ani de zile digitalizarea școlilor, un grup de profesori de la Colegiul „Nicu Gane” din Fălticeni, județul Suceava, au luat problema în propriile mâini. Au identificat sponsori din mediul privat, printre ei chiar foști absolvenți, și au construit prima sală de clasă SMART din unitatea de învățământ. Doar că nu s-au oprit aici: au mai construit alte trei și o „reading room”, o sală de lectură amenajată în stil britanic.