
Reporter interesat de oameni și de vocile lor. Scrie reportaje, portrete și investigații sociale.

Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spun directorii școlii și ai seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.
Bogdan Dincă a trăit din spatele camerei tensiunea și bucuria unui Bacalaureat ca niciun altul. Timp de trei zile de examen a stat alături de părinți și elevi la porțile: Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai”, Colegiului Tehnic Energetic, Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, Colegiului Național „Iulia Hașdeu”, Colegiului Național „Mihai Viteazul” și Colegiului Național Bilingv „George Coșbuc".
În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.