
Reporter interesat de oameni și de vocile lor. Scrie reportaje, portrete și investigații sociale.

Sunt câteva zeci de mii de cetățeni străini care trăiesc în România, veniți la studii, muncă sau care au cerut azil politic fiindcă în țările lor nu mai puteau locui. Când discursul public creează o prăpastie între noi și ei, câteva asociații încearcă să aducă români și alte naționalități la aceeași masă, să se cunoască și să se înțeleagă, poate chiar să creeze prietenii. Școala 9 a participat la evenimentul „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”), organizat de Fundația Terre des Hommes, în care cetățeni din Ucraina, Siria, Mexic, Pakistan sau Rwanda au răspuns la curiozitățile românilor.
În ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, le-a solicitat școlilor să interzică întâlnirile cu elevii organizate de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Motivul: aceste ONG-uri sunt „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”. Am vorbit cu toți cei implicați și cu istorici ca să înțelegem care sunt pericolele atunci când astfel de entități ajung în fața elevilor. Am dat peste o lecție de istorie prețioasă care, culmea, nu prea se învață la școală.
Astăzi atât educația, cât și distracția copiilor este online. Învață și se întâlnesc cu colegii pe Google Classroom, primesc temele pe Whatsapp, apoi își dau întâlnire pe Tik-Tok, Instagram, Snapchat, Facebook. Diana Graber, profesoară specializată în educație digitală și scriitoare, explică într-un interviu pentru Școala 9 cum ar trebui să menținem un echilibru între offline-ul și online-ul din viața copiilor.