
Reporter interesat de oameni și de vocile lor. Scrie reportaje, portrete și investigații sociale.

Specialiștii lucrează de zor la Biblioteca școlară virtuală, pentru ca faza pilot a proiectului să fie gata la timp, în septembrie. Ministerul Educației se așteaptă însă ca livrarea unora dintre instrumentele necesare funcționării Edulib, mai exact, componentele fizice, să întârzie. „Din cauza conflictului din Ucraina, fiind o stare de fapt la nivel global”, spune ministerul într-un răspuns la solicitarea Școala 9. Proiectul este așteptat de 11 ani.
Aproape 140 de mii de elevi de școală generală s-au înscris în programul Ministerului Educației pentru ore remediale, cei mai mulți din Iași, Argeș și Bacău. La aceștia se adaugă 90 de mii de liceeni care recuperează lacunele din pandemie prin programul ROSE. Nevoia este însă mult mai mare: datele de la guvern și de la IRES estimează că între 600 de mii și un milion de copii au avut acces limitat la educație online în ultimul an, adică de cel puțin trei ori mai mulți. Din analiza Școala 9 rezultă și că județele cu cei mai mulți elevi înscriși la ore remediale nu sunt neapărat și județele cu cele mai multe pierderi de învățare.
La Iași, există doi profesori care au pariat că literatura poate sculpta generațiile pe care ni le dorim mâine. Doi profesori care cred că lectura poate să le deschidă adolescenților lumi importante și să-i treacă prin experiențe necesare cu care să poată naviga prin viață. Nicoleta și Emil Munteanu, fondatorii revistei Alecart și organizatorii întâlnirilor omonime din cadrul Festival Internațional de Literatură și Traducere - FILIT, cred că aceste evenimente extra școală „sunt mai importante decât olimpiadele”. Crede și sistemul educațional românesc același lucru?