
Reporter interesat de oameni și de vocile lor. Scrie reportaje, portrete și investigații sociale.

La fiecare doi ani, rețeaua UNESCO Learning cities (Orașe care învață) se îmbogățește cu alte orașe alese pe sprânceană din toată lumea. În septembrie a fost acceptat și primul din România - Reșița. Asta înseamnă că va beneficia de bunele practici și experiența în politici publice a aproape 300 de municipalități din toată lumea. Școala 9 a vorbit cu Ildiko Pataki, consilier pentru Politici Educaționale la Primăria Reșița despre planurile orașului de a renaște din cenușa industriei oțelului prin educație.
Elevi care vorbesc, pun muzică și deranjează orele online sau care din contră, stau cu camera video închisă și joacă jocuri pe calculator. Sunt printre provocările școlii online și când între profesor și elevi este un ecran, și regulile de disciplină trebuie adaptate. Școala 9 a întrebat-o pe specialista în educație Anca Petrescu, prodecanul Facultății de Psihologie și Științele Educației, cum se poate menține disciplina când nu te afli fizic în sala de clasă. Experta crede că sub nicio formă un elev nu trebuie scos de la oră. Există însă „breakout rooms”, camere virtuale separate unde copilul poate primi diferite sarcini.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.