Trăim cea mai mare revoluție a informațiilor din istoria omenirii, una mult mai mare decât cea care a fost după ce a apărut presa tipărită, e de părere Richard Stengel, unul dintre membrii marcanții ai echipei de la Casa Albă a președintelui Barack Obama.
Într-o analiză pentru Time, Stengel, autor al cărții „Information Wars: How We Lost the Global Battle Against Disinformation” (trad. „Războaiele informațiilor. Cum am pierdut bătălia mondială împotriva dezinformării”), estimează că în fiecare secundă, pentru fiecare persoană din lume se creează 1,7 MB de date. Ar fi echivalentul a 850 de pagini de carte.
Între 2010 și 2012, când platformele de social media au luat avânt, s-au înregistrat cam 90% din datele expuse pe internet, potrivit IBM.
Iar toate aceste cifre sunt în continuă creștere, în condițiile în care peste 6 miliarde de oameni din întreaga lume țin în mână cel mai puternic instrument cu acces la informații. Fiecare persoană cu un telefon inteligent poate accesa mai multe informații decât oricine în istorie.
Oamenii de știință estimează că, până în 2025, anual, va fi o creștere de 23% a consumului de date. Fiecare glisare, căutare, text scris pe internet, orice apăsare de tastă, click sau like creează și mai multe date.
Cu toate acestea, un studiu din 2012 a arătat că există mai puțină încredere în știință și dovezi decât înainte de apariția internetului. Unii pot fi copleșiți, în timp ce alții nu au abilitățile de bază pentru a beneficia de pe urma aceste revoluții informaționale. Asta ar explica și de ce în fața unei pandemii mondiale, foarte mulți oameni par să nu înțeleagă sau să nu aibă încredere în principiile științei. O altă explicație ar putea fi și avalanșa de dezinformări care a crescut puternic în ultimii 10 ani.
În cartea „Data Literacy”, Peter Aiken și Todd Harbor spun că înțelegerea datelor pare să fi stagnat. Într-o perioadă în care există atât de multe date, dovezi și cunoștințe și informații, toate disponibile instantaneu, foarte mulți oameni se bazează pe intuiție, superstiții și tind să se lase influențați de teorii ale conspirației.
Datele în epoca informațională sunt ce era petrolul în epoca industrială
Datele, potrivit lui Aiken și Harbour, sunt unice, nu sunt epuizabile, nu se „degradează”, se regenerează, iar costul lor scade în timp ce sunt utilizate. Ce a fost petrolul în epoca industrială, reprezintă datele acum, în epoca informației. Acestea sunt „un combustibil” pentru economia digitală.
Ce este alfabetizarea în acest domeniu? Potrivit lui Richard Stengel, se poate vorbi de două tipuri diferite. Una este să știi să analizezi și să interpretezi datele. Asta înseamnă să înțelegi datele într-un sens matematic sau academic. Potrivit acestuia, dacă fiecare american ar înțelege datele la nivelul unei clase de statistică de liceu, am putea avea mai puține probleme în ceea ce privește respingerea ideei de vaccinare.
Dacă spui cuiva că au există mai mult de 24.000 de infecții la cei care s-au vaccinat, poate fi o cifră șocantă. Însă dacă înțelegi că înseamnă doar 1 din 5.000 de persoane sau 0,02% din totalul celor imunizați îți dai seamă că e un număr foarte mic.
Al doilea tip de cunoaștere a datelor implică înțelegerea modului în care funcționează economia datelor, rolul pe care îl au propriile date și informații personale, modul în care oamenii își împărtășesc datele, cum le folosesc companiile și cât valorează datele tale.
Trăim în era capitalismului de supraveghere
Datele noastre aduc sute de miliarde de dolari unor companii precum Facebook sau Google. Platformele și furnizorii online colectează aproape tot ce pot despre noi și analizează datele în diverse scopuri: pentru a optimiza implicarea ta pe rețea și de a căuta metode prin care să te țină mai mult în rețea, pentru a personaliza reclame sau pentru a prezice comportamentul tău și al altora pentru a ști ce ai putea cumpăra, de exemplu.
În fiecare secundă în care ești online sau pe telefon, îți oferi datele cuiva care le monetizează. Shoshana Zuboff, profesor la Harvard în psihologie socială, a spus că „trăim în era capitalismului de supraveghere”.
Însă acest lucru ne poate deschide și ușa spre manipulări și înșelăciuni online. Hack-urile și succesul atacurilor cibernetice depind parțial de analfabetismul celor care nu sunt educați în ceea ce privește folosirea datelor. E foarte important să fii atent dacă e necesar să acorzi acces la camera telefonului aplicației unui restaurant sau să citești bine un mesaj, să studieze bine care e sursa lui dacă ți se pare suspect și să nu dai click pe orice.
De partea cealaltă, în papucii companiilor
Un studiu realizat de Accenture, o companie de consultanță în management, soluții tehnologice și outsourcing, arată că 74% dintre angajați raportează că se simt copleșiți sau nemulțumiți atunci când lucrează cu date.
Una dintre cele mai mari provocări pentru companii în era digitală nu este colectarea datelor, ci transformarea lor în unelte care să-i ajute pe angajați să poată lua decizii mai informate, să-și îmbunătățească productivitatea și, în final, să ducă la un avantaj în competiția cu ceilalți concurenți.
Pentru a câștiga în revoluția datelor, liderii din domeniul afacerilor caută soluții pentru a-i încuraja pe angajați să devină mai încrezători și confortabili cu ideea de a se folosi de date înainte de a lua decizii. Studiul mai spune că acest lucru va ajuta firmele care se folosesc de date să aibă o creștere de până la 5% a valorii companiei. În același timp, vor elimina și pierderile cauzate de lipsa educației a angajaților în ceea ce privește citirea și interpretarea datelor.
Cei care au făcut studiu spun că au observat că atunci când companiile nu îi încurajează pe angajați să adopte noi practici de lucru pot apărea repercusiuni asupra confortului, productivității lor și bunăstării lor profesionale.
Într-adevăr, 61% din respondenții care au participat la sondaj au raportat că sentimentul că sunt copleșiți de citirea și interpretarea datelor i-a făcut să se simtă stresați la locul de muncă.
Cercetarea a descoperit că atunci când companiile cer angajaților să-și schimbe modul de lucru și să pună mai mult preț pe date, iar aceștia amână acest lucru sau își iau concedii medicale rezultat din stresul acestei schimbări și pentru că nu reușesc să țină pasul cu tehnologia, se pierd, în medie, mai mult de cinci zile lucrătoare per angajat în fiecare an. Iar costul productivității nu poate fi subestimat.
