Mai multe asociații de elevi au cerut Ministerului Educaţiei să elimine tezele de la final de semestru, în acest an, motivând că acestea sunt „inutile” și să fie înlocuite cu un test sumativ cu subiect unic, care să nu fie trecut obligatoriu în catalog. În același timp, o petiție postată pe Declic a strâns aproape 315.000 de semnături până în prezent.
„Tezele s-au dovedit a fi inutile din punctul de vedere al scopului limitat pe care îl au, comparativ cu o testare sumativă la nivel național. Pe lângă acestea, lipsa continuității decizionale este în detrimentul elevilor, cauzând confuzie și panică”, se arată în petiție.
„Nu mai sunt la fel de motivată să învăț cum eram înainte”
Contactată de Școala 9, Bianca Năstase, eleva de clasa a XI-a care a inițiat petiția semnată de peste 300.000 de elevi, consideră că, dat fiind contextul epidemiologic, „tezele sunt un factor de stres inutil de care nu am/avem nevoie în astfel de momente” și a explicat de ce înlocuirea lor cu un test sumativ este cea mai bună soluție.
„Consider că testul sumativ cu subiect unic la nivel național este varianta potrivită de testare pentru că așa am afla cu adevărat care este nivelul de cunoștințe dobândite”.
Eleva Bianca Năstase mărturisește că, pentru ea, ultimii doi ani de școală au fost cei mai dificili de până acum, iar cursurile online i-au îngreunat procesul de învățare: „Când am aflat, în martie 2020, că o să facem școală online, am fost ușor speriată. În perioada ce a urmat, am întâmpinat mai multe dificultăți decât m-aș fi gândit: nu am avut internet, platforma pe care lucrăm se bloca, am avut pene de curent.”
Spune că între timp și-a pierdut motivația de dinainte. „Numai când mă gândesc, în fiecare dimineață, că trebuie să mă ridic din pat, să mă așez la birou și să stau în fața unui monitor, câte 6-7 ore pe zi, plus alte ore pentru teme, ce trebuie făcute tot pe calculator, îmi oferă un sentiment neplăcut, parcă ne robotizăm”.
Și Federația națională a părinților ceruse, săptămâna trecută, renunțarea la tezele de la finalul semestrului, acuzând faptul că a fost o perioadă scurtă de predare, fragmentată de vacanță și de perioade de școală online.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a răspuns petiției semnate de elevi și a transmis, marți seara, 9 noiembrie, o poziție prin care argumentează menținerea tezelor „ca formă de evaluare a nivelului de cunoștințe și competențe dobândite de elevi.”
Înlocuirea tezelor, o soluție de avarie
Contactat de Școala 9, Mircea Țeca, profesor de matematică și director al Colegiului Național „Gheorghe Șincai” din Capitală, e de părere că tezele de la final de semestru sunt utile în evaluarea cunoștințelor elevilor, iar eliminarea acestora este oportună doar în contextul epidemiologic.
„În general, tezele sunt utile, sunt pregătitoare pentru examenele mari pe care le dau elevii, precum examenul de Bacalaureat, îi antrenează pentru acestea. Anul acesta, însă, la fel ca și anul trecut, ne confruntăm cu o situație diferită”, spune profesorul.
Scurtarea primului semestru cu două săptămâni și trecerea în online a afectat procesul de predare iar timpul scurt rămas ar trebui dedicat acoperirii materiei, nu testării, crede acesta.
„În online, evaluarea elevilor e mai complicată. Unii dintre elevi s-au obișnuit cu mediul confortabil de acasă, poate că s-au obișnuit să copieze, nu mai sunt pregătiți neapărat pentru lucrări mari.” - Mircea Țeca, directorul colegiului „Gheorghe Șincai”.
El a amintit și de situațiile în care tezele se pot amâna din cauza infectărilor iminente cu SARS-CoV-2 în rândul elevilor și profesorilor, odată cu începerea școlilor în format fizic.
„Și atunci, clasa respectivă ce face? Ar trebui să dea teza în online? Cred că nu-și dorește nimeni acest lucru. O lucrare o poți muta ușor din fizic în online, nu și o teză”, mai spune directorul, subliniind că și el, asemenea elevilor, crede că n-ar trebui să fie susținute tezele în acest semestru.
„Cred că elevii n-ar trebui presați atât de tare în această perioadă, așa încât să li se pară chiar groaznică școala. Și eu i-am rugat pe colegii mei profesori să-i ia puțin cu blândețe pe copii, acum că s-au întors în bănci”, a conchis profesorul Mircea Țeca.
Școlile românești stau prost la capitolul evaluare obiectivă
Pe de altă parte, Cristian Hatu, președinte și membru fondator al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), spune că „factorul de stres” nu e un argument suficient de puternic pentru eliminarea tezelor, în lipsa unor studii serioase privind evaluarea elevilor. Mai mult, specialistul este de părere că și-așa sistemul educațional românesc stă foarte prost la capitolul evaluare obiectivă.
Există și alte țări care dau teze, cum este Germania, sistem pe care acesta l-a studiat.
„Acolo, se dau teze la mai multe materii decât la noi, iar la materiile importante se dau chiar și două teze pe semestru. Or, Germania are un sistem de educație de calitate, dacă ne uităm la rezultatele tezelor internaționale”, spune expertul.
La noi, evaluările nu reușesc să arate exact nivelul copiilor.
Diferențe de câteva puncte între evaluarea națională și cea la clasă
„Potrivit sudiilor, nu reușesc să facă radiografia corectă a nivelului la care se află elevii, indiferent de competența pe care o măsoară. De exemplu, există diferențe și de trei, patru puncte între nota obținută de cineva la evaluarea națională și media din școala generală la disciplina respectivă. Adică media generală e cu trei puncte mai mare decât nota obținută la evaluarea națională”.
De ce există aceste diferențe? Fiindcă nu există standarde de performanță clare, în opinia lui Cristian Hatu. Și la evaluările la clasă, și la cele naționale, subiectele trebuie pretestate și calibrate. „În loc să facem pași spre o evaluare obiectivă, la nivel național, facem petiții pentru a scoate tezele, în speță. Or noi, printr-un astfel de demers, nu facem decât să creștem gradul de arbitraritate al evaluării”, a explicat Cristian Hatu.
