
E absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași. În 12 ani de presă a lucrat în redacțiile de la Opinia Studențească, Ziarul de Iași, Evenimentul Zilei, Yahoo News și GreatNews. E interesat de educație, tehnologie și probleme societății.

Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spun directorii școlii și ai seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.
În fața unei secții de poliție dintr-un oraș mic. 2024. Amalia, în vârstă de 18 ani, se uită confuză la mama ei, dar nu primește niciun răspuns. Minute de tăcere curg între cele două, mamă și fiică, până când Amalia întreabă: „Ce căutăm aici? Stai, tu vorbeai serios?”. Mama ei o privește pentru prima dată de când au plecat de acasă și îi răspunde, clar și răspicat: „Da. Îți luăm ordin de restricție împotriva lui Radu.”
„Prin ce se aseamănă învățătorul și profesorul?”, a fost una dintre întrebările din testul grilă dat pentru concursul pentru directori. Subiectele probei susținute săptămâna trecută au fost criticate în spațiul public că ar fi fost prea ușoare pentru un viitor manager de școală. Totuși, 34% dintre ei nu au luat nota 7, necesară pentru a trece în etapa de interviu. Profesorul Constantin Lomaca, șeful Departamentului de Științe de la Franconian Internațional School din Erlangen, Germania, a explicat într-un interviu pentru Școala 9 de ce crede că un astfel de test scris nu este relevant pentru a alege managerul unei unități de învățământ.