Practic, această aplicație ar putea scrie, printre foarte multe alte lucruri, un eseu sau o compunere, versuri în stilul unui poet pe care i-l precizezi, declarații de dragoste personalizate, articole publicitare, postări pentru rețelele sociale, mailuri sau chiar linii de cod pentru programatori.
Cine se află în spatele ChatGPT? OpenAI este o organizație cu sediul în San Francisco specializată în cercetarea inteligenței artificiale. A fost fondată în 2015 de un grup de investitori din domeniul tehnologiei, printre care se află și Elon Musk. Cercetătorii au început cu un buget de 1 miliard de dolari, iar în 2019 suma s-a dublat datorită unei investiții venite de la Microsoft. Lansarea ChatGPT ar putea fi ca un magnet pentru atragerea de noi investiții în dezvoltarea inteligenței artificiale pentru OpenAI. Tot Microsoft ar intenționa să investească în următorii ani alte 10 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.
Interzis în școli
Printre cei mai aprigi critici ai aplicației au fost profesorii. ChatGPT a fost „antrenată” pe o cantitate mare de texte, astfel încât să poată imita modul în care oamenii scriu sau vorbesc. Creatorii ei spun că va deveni din ce în ce mai bună și va avea o bază de cunoștințe mult mai solidă. Practic, e imposibil să-ți dai seama, doar citind un text, că e scris de inteligența artificială.
Așa s-a ajuns ca chatbot-ul dezvoltat de OpenAI să fie interzis pe toate gadgeturile și rețelele școlilor publice din New York din cauza „îngrijorărilor că ar putea avea un impact negativ asupra învățământului”. Aceeași decizie a fost luată și de școlile reunite sub organizația Los Angeles Unified.
Profesorii spun că există îngrijorări fondate cu privire la faptul că elevii ar putea fi tentați să plagieze și să trișeze. Mai mult, cred că acest chatbot este limitat.
„Deși acest instrument poate oferi răspunsuri rapide la întrebări, nu are abilități de gândire critică și nici capabilitatea de a oferi soluții la probleme, calități care sunt esențiale pentru succesul academic, dar și pe tot parcursul vieții”, a declarat purtătorul de cuvânt al rețelei de școli publice din New York, Jenna Lyle, potrivit Washington Post.
upă ce au fost exprimate mai multe temeri ale profesorilor, reprezentanții OpenAI au transmis că nu vor ca aplicația să fie folosită pentru a „trișa” în școli sau oriunde altundeva. „Lucrăm deja la soluții prin care oricine să poată identifica un text generat de acest sistem. Vrem să lucrăm cu profesorii la soluții utile și alte modalități de a ajuta profesorii și studenții să beneficieze de pe urma inteligenței artificiale”, a transmis compania.
De altfel, liderul organizației OpenAI, Sam Altman a declarat că ChatGPT este „extraordinar de limitat”, însă de ajuns de bun la anumite capitole pentru a crea „o falsă impresie asupra măreției sale”. Altman mai spune că este o greșeală să te bazezi pe această aplicație în acest moment și că este vorba doar despre „o previzualizare a progresului” și că mai au foarte mult muncă. Acesta a mai precizat și că, în acest moment, aplicația poate fi folosită doar pentru distracție și eventual ca o inspirație pentru creativitate.
Îngrijorările profesorilor
Kevin Roose, editorialist la The New York Times, specializat în tehnologie, spune că de curând a ținut o prelegere pentru un grup de profesori și administratori din cadrul unor școli publice din New York, iar subiectul a fost legat de inteligența artificială și cum vor trebuie să adapteze procesul de educație în viitor astfel încât să fie integrate astfel de aplicații.
Însă a fost surprins să afle că „audiența” era interesată doar de ChatGPT, aplicația care a început să semene panică în învățământ. Pentru profesori, prima frică ar fi că elevii vor trișa cu ajutorul inteligenței artificiale și îi vor păcăli. Apoi mai este și problema că o aplicație precum ChatGPT le va oferi elevilor răspunsuri greșite sau incomplete.
Pe lângă problemele trișării și a răspunsurilor eronate, Kevin Roose a mai identificat și o grijă existențială a celor care lucrează în educație. Un profesor de liceu i-a spus că a folosit ChatGPT pentru a evalua lucrările a câtorva dintre elevi și a rămas surprins să vadă că aplicația i-a oferit detalii suplimentare pe care nu le observase și chiar a venit și un feedback, totul într-un timp scurt.
„Mai sunt eu necesar?” a întrebat profesorul, râzând cu jumătate de gură.
Editorialistul The New York Times spune că este ușor de înțeles de ce profesorii se simt amenințați. ChatGPT este un instrument capabil care a apărut prin surprindere, capabil să facă o varietate de sarcini, inclusiv în domeniul academic. Sunt numeroase întrebări legitime legate de etica scrisului cu ajutorul inteligenței artificiale.
Interzicerea ChatGPT în școli este o decizie greșită, iar profesorii ar trebui să integreze, cu atenție, aplicația, ca un ajutor în predare și care ar putea ajuta la creativitatea elevilor, mai crede acesta.
Iar pe lângă acest aspect, interzicerea ChatGPT în școli nu va funcționa. Elevii au smartphone-uri, tablete și laptopuri personale pe care pot folosi propriul internet și nu pe cel al școlii.
Școlile trebuie să ia decizii, dar nu de frică
Prodecanul pentru inovații în domeniul digital din cadrul Teachers College, de la Columbia University, Lalitha Vasudevan, are un ton diferit față de profesorii care au cerut interzicerea aplicației. Ea crede că această aplicație ar trebui să fie privită ca o nouă modalitate de învățare.
„Dacă lucrurile în care obișnuiam să depunem foarte mult efort în predare pot fi automatizate, atunci poate ar trebuie să ne regândim obiectivele și experiențele reale pe care să le dezvoltăm și să le lucrăm în clasă”, a declarat Lalitha Vasudevan, pentru Washington Post.
Aceasta spune că și alte inovații, precum calculatoarele electronice, au fost inițial respinse pentru că transformau calculele meticuloase într-o simplă introducere a numerelor într-un aparat, dar acum fac parte din educația unui elev.
Ea mai spune și că botul poate fi inclus în planurile obișnuite de lecție, comparând modul în care instrumentul formulează un discurs shakespearian cu modul în care un student ar putea scrie unul. De asemenea, mai crede aceasta, ChatGPT ar putea ajuta la dezvoltarea abilităților de gândire critică ale unui elev.
„Sunt decizii grele pe care școlile trebuie să le ia, dar nu de frică, ci cu scopul de îmbunătăți învățarea”, a mai spus Vasudevan.
Instrument pentru depistarea textelor scrise de inteligență artificială
Specialiștii OpenAI încearcă să-i liniștească pe cei îngrijorați de eventualele tentative de trișare la examene sau alte tipuri de fraude și au anunțat că lucrează la un instrument care să ajute la detectarea unui text scris de inteligența artificială.
A fost deja lansată o primă variantă. Poartă numele de „AI Text Classifier” și se găsește pe platforma OpenAI. Pentru început, poate fi analizat un text de până la 1.000 de caractere. După ce îl analizează, instrumentul spune dacă textul respectiv e „probabil” să fie scris de inteligență artificială.
Cei care l-au dezvoltat au ținut să sublinieze că nu e o variantă perfectă și că se va lucra în continuare la perfecționarea sa. De asemenea, au mai spus și că așteaptă feedback-uri de la cei care îl testează.
Aplicația OpenAI trece examene, dar comite și multe greșeli
Chatbot-ul dezvoltat de OpenAI a fost testat de profesorii de la Facultatea de Drept de la Universitatea din Minnesota. Mai exact, l-au pus să răspundă la întrebările unui examen. A completat 95 de întrebări cu răspunsuri multiple și 12 întrebări de tip eseu și a reușit să obțină echivalentul notei 7.
Profesorul Jon Choi, profesor de drept la Universitatea din Minnesota, a declarat, pentru CNN, că scopul testării a fost pentru a vedea potențialul ChatGPT de a ajuta avocații în practica lor și pe studenți la examene, chiar dacă deocamdată e interzis acest lucru.
De asemenea, a fost testat și de un profesor de la Wharton, facultatea de administrarea afacerilor din cadrul University of Pennsylvania. Profesorul Christian Terwiesch a declarat pentru NBC News că a reușit un „rezultat uimitor” în ceea ce privește răspunsurile la întrebările de bază privind managementul operațiunilor și analiza proceselor, dar a fost foarte competitiv și în ceea ce privește probleme mai avansate. Însă, a observat că a făcut „greșeli surprinzătoare” în matematica de bază.
Aplicația poate da și multe răspunsuri eronate. De exemplu, jurnalistul Cristian Andrei, de la Libertatea, i-a pus chatbot-ului câteva întrebări despre politicienii din România și i s-a răspuns, printre altele, că președintele Klaus Iohannis are doi copii adoptați, Cătălin Drulă, președintele USR, este membru PSD și nu are „informații detaliate despre o persoană numită Nicolae Ciucă”.
