Unul dintre elevii care nu a prins loc din prima repartizare a avut media 9,45 și a absolvit Liceul Teoretic Școala Europeană, iar ceilalți doi, fiecare cu media 9,12, au studiat la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București. Cel de-al patrulea elev, care a avut media 9,02 și nu a fost repartizat, a terminat gimnaziul la Liceul Teoretic „Samuil Micu” Sărmașu, din județul Mureș.
Potrivit consilierilor școlari, o greșeală atât a elevilor cât și a părinților a fost că nu au dat importanță concurenței, înainte să-și facă lista de licee la care candidează pentru un loc de admitere.
Mai exact, în București au fost cele mai multe medii de 9 și 10 la Evaluare Națională din ultimii ani. Vorbim de 4.613 de elevi care au obținut aceste medii, în comparație cu 2021, când au fost 2.591 sau 2022, când 3.987 de elevi au obținut 9 și 10.
Apoi, aceeași consilieri spun că, foarte posibil, elevii fie nu au pus mai multe opțiuni, fie s-au limitat la liceele foarte bune, unde s-a intrat doar cu medii foarte mari.
„Mulți nu înțeleg sistemul de repartizare”
În același timp, sunt și părinți care cred că e posibil să fie și o vină a sistemul și spun că nu a fost o consiliere în școli astfel încât părinții și elevii să înțeleagă cu adevărat cum funcționează repartizarea computerizată și la ce detalii să fie atenți atunci când analizează oferta de admitere.
„Mulți nu înțeleg sistemul de repartizare computerizată și rămân pe dinafară. Dacă vă zic în ce a costat consilierea noastră… În nimic! A fost la un moment dat o ședință la mijlocul anului, în care ni s-a spus să luăm în serios simulările și că trebuie să completăm fișele. E adevărat, a fost și o situație specială, pentru că a fost greva. Nu știu cum a fost în alți ani”, a declarat fondatoarea grupului civic „Părinții cer schimbare”, Andreea Ionescu.
Apoi, au mai primit niște informări „forward de la ce trimite inspectoratul”, dar despre care mama crede că nu toți părinții pot descifra limbajul administrativ al acestora. „E adevărat că în ziua în care s-a făcut înscrierea a venit diriginta și a stat cu noi acolo în timp ce am completat”, mai spune andreea.
Au fost și licee în care departajarea s-a făcut și la o sutime, iar în cazul în care mediile au fost identice, s-a făcut diferențierea pe baza notei la proba de limba și literatura română. Dacă și în această situație era egalitate, se lua în calcul nota de la proba de matematică.
Cât de computerizată este repartizarea
Metoda de înscriere la admiterea la liceu are și o componentă birocratică. După ce părinții și elevii analizează oferta, pe baza sfaturilor primite de la consilierii școlari, aceștia trebuie să treacă codurile liceelor la care vor să intre pe o fișă. Cu fișa respectivă se merge la un birou din școală unde o altă persoană va trece toate codurile în sistem.
Cât de oportună ar fi o aplicație, o interfață prin care părinții și elevii să-și treacă opțiunile direct de acasă? Tehnic, ar fi relativ ușor de făcut, potrivit specialistului în IT Mihai Matei, CEO Essensys Software și președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
„Nu e nimic complicat, funcționalitatea există deja, o văd profesorii sau cei care operează datele respective. Părintele ar trebui să aibă un cont și ar putea face online. Evident, mai trebuie rezolvate niște chestiuni. De exemplu, să știi că cel care face înscrierea este chiar părintele, dar intrăm în alte povești, noi nu avem identitate electronică națională și așa mai departe... Dar toate se pot rezolva, nu e nimic complicat”, e de părere specialistul Mihai Matei.
Oricum, chiar dacă s-ar implementa o variantă integral digitală, ar trebui să existe, în paralel, și varianta din prezent pentru părinții care nu știu să o folosească, crede acesta.
Doar 15 din 100 de români sunt cu adevărat „digitalizați”
„Noi, dacă ne uităm pe indicele alfabetizării digitale în România, stăm foarte prost. Probabil, prin această opțiune, ai prinde doar 10-15% din populație. Eu nu zic faptul că nu trebuie. Mie mi-ar fi convenit, o făceam digital și scăpam de un drum. Însă ei (n.r. Ministerul Educației) au făcut acest proces și l-au dublat pentru că înțeleg că în anii trecuți părinții au completat aiurea și copiii au ajuns să fie repartizați complet greșit”, explică Mihai Matei.
Și fondatoarea Grupului Civic „Părinții cer schimbare”, Andreea Ionescu, e de părere că nu este viabil ca întregul proces de înscriere să se bazeze doar pe o aplicație: „Asta ar crea inechități și ar fi de preferat să existe în continuare o supraveghere. Când te duci la școală te mai ajută și diriginta, cel care bagă datele în sistem. Și în modul în care funcționează actualul sistem tot apar probleme pentru că mulți nu înțeleg cum funcționează sistemul și cumt trebuie făcute alegerile. Și dacă faci singur e panica și mai mare, pentru că dacă ai greșit ceva, următorii patru ani…”
