Patru profesori de la Centrul Educațional IZGAGA se întâlnesc online, după-amiaza, cu peste 100 de copii maghiari din Secuime pentru a-i învăța limba română. Cei mai sârguincioși au format și un club de lectură. Aleg o carte scrisă în limba română și apoi dezbat împreună ce au citit. Tot în limba română. Pe 4 aprilie au aflat și rezultatul unui concurs de recenzie de carte la care s-au înscris 32 de copii. Textele lor pot fi citite aici.
În România sunt 160 de mii de elevi maghiari. 20% dintre ei aleg să meargă la licee în Ungaria. Dintre cei care rămân să studieze aici în Harghita și Covasna, unde populația majoritară este maghiară, aproape o treime dintre elevi nu iau notă de trecere la bacalaureat și un impediment este și proba la limba română.
Profesorii cred că modul în care li se predă etnicilor maghiari limba română trebuie adaptat, astfel încât să nu se presupună că ei vorbesc deja limba română. Mulți nu o fac în familie sau în comunitățile lor și apoi devine tot mai greu să recupereze. Sunt însă părinți care investesc în cursuri de română în afara școlii, „ca să îi ajute pe copii să prindă curaj în folosirea limbii române”, spune Izabella Nika.
Școala 9: Cât de greu este pentru un copil maghiar să învețe limba română în contextul în care sunt unii dintre ei care pot exersa în comunitatea lor limba română?
Izabella Nika: Manualele școlare nu sunt făcute așa cum trebuie. Față de manualele de limba engleză sau de limba străină, care sunt foarte aerisite, pline de imagini, manualele de limba română pentru copii de limba maghiară sunt foarte, foarte... încărcate. Sunt pline de exerciții, de teme, de lucruri care de fapt nu îi ajută să converseze și să folosească limba română în viața de zi de zi, ci mai mult îi încarcă cu termeni, cu o literatură pe care nu prea o folosesc în viața de zi cu zi. Din ce am observat eu, de exemplu, în engleză le este mai ușor decât în limba română, pentru că se predă altfel, diferit. La limba română se cere o literatură și cu arhaisme, și cu cuvinte pe care nu prea le folosesc zilnic și astea îi sperie și le este greu să vorbească.
- Câți elevi aveți la cursuri?
- În fiecare an, avem în jur de 100. Anul acesta sunt 119. Din aceștia, în următorul an școlar continuă cam 75%. Majoritatea sunt din județul Harghita, însă avem și din Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Covasna, Mureș, Satu Mare, Timișoara. Sunt din zone în care acești copii aud româna doar la școală, la ora de limba română, pentru că în comunitatea lor nu prea se vorbește. Eventual, în localitate poate doar cei de la poliție vorbesc limba română. În rest, nu prea.
- Când au loc cursurile?
- Sunt mai multe grupe, iar orele sunt după-amiază, de la 4, 5 și de la 6. Fiecare câte 50 de minute, cum sunt la școală. Totul e online, ne vedem și fizic în fiecare vară, într-o tabără pe care o organizăm la Săcele, lângă Brașov.
Copiii sunt împărțiți în grupuri astfel încât fiecare să poată interacționa. Când formăm grupurile le organizăm în funcție de vârstă, însă apoi, dacă vedem că un copil are un avans mai mare, îl mutăm în altă grupă, unde sunt cei de nivelul său. Spre norocul nostru avem câțiva copii care vorbesc foarte bine limba română. De exemplu, este un copil din clasa a IV-a pe care îl putem pune împreună cu cei din clasa a VII-a pentru că este la nivelul lor. E o bucurie imensă pentru noi.
Avem și un feedback pozitiv de la părinții copiilor, ceea ce înseamnă că ne facem treaba bine și trebuie să continuăm.
„Când ne apropiem de vacanță de vară, învățăm cum să cerem înghețată la Costinești”
- Ce metode folosiți la centru pentru a preda limba română pentru acești copii?
- Încercăm o abordare diferită față de cea de la școală. Venim cu subiecte interesante pentru copii și pe baza acestora îi punem să vorbească, să întrebe și să folosească cât mai mult limba română.
Avem diverse subiecte. Un subiect ține cam trei săptămâni. În prima săptămână avem un vocabular de substantive legat de acest subiect, în a doua săptămână un vocabular de verbe legat de acest subiect iar a treia săptămână este o recapitulare. De exemplu, cartea mea preferată, filmul meu preferat, cum arată camera mea, ce mâncăm dimineața, ce mâncăm la prânz...
Sunt subiecte legate de activitățile zilnice. Sunt simple, nu trebuie să folosească cuvinte sofisticate pentru a-și exprima gândurile. Sunt vreo 15 tipuri de exerciții în funcție de ce dorim să dezvoltăm la copii și pe baza acestor exerciții învață ei. Sunt poze pe care trebuie să le lege cu cuvintele. Deci sunt poze pe care trebuie să le lege cu cuvintele. Și cu aceste exerciții îi punem să converseze între ei.
- Care este motivul pentru care sunt înscriși copiii la aceste cursuri de limba română?
- Părinții își înscriu copiii. Cei mai mulți părinți văd importanța acestei limbi și vor să le deschidă copiilor orizontul, să se descurce peste tot pe unde merg prin țară. De exemplu, când ne apropiem de vacanță de vară, învățăm cum să cerem înghețată la Costinești. Știu că și asta este un blocaj pentru ei când ajung la mare și toată lumea vorbește o altă limbă. Și această simplă propoziție - „doresc o înghețată cu aromă de vanilie” - este un lucru mare pentru ei. Părinții de obicei pentru asta îi aduc la noi, ca să îi ajute pe copii să prindă curaj în folosirea limbii române.
- Aveți și părinți care nu știu deloc limba română și își aduc copiii la voi?
- Mai rar, cei mai mulți părinți vorbesc bine limba română și vor ca și copiii lor să o învețe. Însă au fost și cazuri. Copiii povesteau că atunci când merg într-o vacanță, merg ei să plătească la benzinărie pentru că se descurcă mai bine decât părinții în limba română.
