Reporter interesat de oameni și de vocile lor. Scrie reportaje, portrete și investigații sociale.
Răzvan Bădău, profesor de educație socială, și-a încurajat elevii să trimită la primăria comunei lor o sesizare despre poluarea râului din zonă. Își dorește să-i învețe să fie prezenți în viața comunității și să aibă inițiative. 3% dintre elevii lui au abandonat școala și nici după ce i-a vizitat acasă n-a reușit să-i întoarcă din drum. Atunci și-a dat seama ce poate și ce nu poate schimba într-o școală, mai ales în primul an la catedră. Predă în județul Ilfov, cu cele mai slabe rezultate la Bac în 2021, iar problemele sunt complexe. Dar când trage linie, observă mai degrabă ce-a obținut până acum: are elevi mai puțin anxioși, mai încrezători și care vin de plăcere la ore. I-a adus aici și pentru că a jucat fotbal cu ei după cursuri și s-au întâlnit în vacanțe.
În aceste zile când universitățile își aleg studenții și sistemul de educație și-a selectat prin examenul de titularizare profesorii, Monica Halaszi și Horia Corcheș vorbesc despre cercul vicios al imposturii. „Poate că această întoarcere spre valori, spre seriozitate și spre respingerea imposturii din propria practică trebuie să fie nu doar o consecință a unor exerciții discursive atât în preuniversitar, cât și în universitar, ci și a impunerii, cu riscul unor cutremure de moment, a unei rigori în evaluare la toate nivelurile sistemului de învățământ”, cred aceștia.
„Îmi era constant frig și vara țineam geaca pe mine, îmi cădea părul, respiram greu”, descrie Alessia, 19 ani, reacțiile corpului ei după o perioadă în care n-a mâncat mai nimic. Adolescenta are tulburări de alimentație de aproape șapte ani și încă încearcă să-și răspundă la o întrebare importantă: de ce a vrut să slăbească? Pentru acest articol din seria Școala 9 „Cum te simți”, despre sănătate mintală a adolescenților, am vorbit și cu Raluca Chișcu, psiholog și psihoterapeută specializată în astfel de tulburări la Universitatea Oxford.
