
Diana Tulin și Sabin Popa sunt elevi în clasa a XI-a și a X-a la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău. Diana spune despre ea că iubește oamenii, îi place să vorbească cu și despre ei, să-i asculte. Îi place să citească, să călătorească și să petreacă timp cu familia și prietenii. Sabin e pasionat de fotografie încă de mic și a început mai serios să-și urmărească pasiunea acum un an și jumătate când și-a luat primul DSLR.

Mai este examenul de titularizare selecția potrivită pentru școala românească? Cum își selectează alte țări profesorii și ar putea fi un model și pentru noi? Laura Borbe, profesoară de discipline socio-umane și membră a comunității Merito a vorbit despre cum ar putea fi schimbată la față titularizarea.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
10 mii de elevi de gimnaziu s-au întrecut anul ăsta în CampioMate. Competiția online a fost făcută pe modelul sportiv, cu antrenori, bancă de rezerve și transferuri, de către doi părinți antreprenori cu experiență în publicitate. „Ne-am gândim la matematică ca la un produs și că trebuie să conectăm copiii cu el”. Așa au creat o platformă gratuită unde să joace toți copiii, nu doar cei care fac performanță. Anul trecut, au observat că elevii din județul Iași care au participat la CampioMate au avut rezultate mai bune și la Evaluarea Națională. Dar peste toate, altul e marele câștig: „Înainte îmi era frică de teste la mate și acum nu-mi mai e.”