
Am 18 ani și sunt elev la Colegiul Național „Ion Neculce”. Îmi place să mă pun în pielea altor personaje (reale sau fictive). Sunt pasionat de științe politice și de limbi străine, de cărți și de călătoriile cu trenul.

Carla și Teo sunt elevi în clasa a XI-a la Colegiul Național „B. P. Hasdeu” din Buzău și sunt îndrăgostiți iremediabil de dans. Doar că pandemia le-a răpit antrenamentele și le-a închis școala într-un ecran. Cei doi, împreună cu alte colege, au povestit pentru Școala 9 ce a înseamnat viața lor între patru pereți, când pasiunile care îi purtau și 12 ore pe zi de la cluburile de dezbateri, la cele de dans, teatru sau fotografie, au trebuit să ia o pauză. „Plâng puțin, căci doare iar. Nu știu dacă m-am pierdut sau m-am schimbat.”
Au trecut 4 ani de când nu mai există teze. Adică acele mini-examene semestriale pe care le dădeau elevii de la gimnaziu în sus. Nu mai avem nici semestre, nici teze obligatorii. Ce-am pierdut și ce-am câștigat?
Un sondaj realizat de o publicație britanică arată că majoritatea părinților indonezieni susțin educația sexuală în școli, puternic contestată, atât din motive culturale, cât și politice, de-a lungul anilor. Tema are și la noi un istoric de controverse. Politicienii români anunțau în acest an că orele de educație sexuală vor fi susținute cu acordul părinților, așa cum este procedura și pentru orele de religie.