Examenele finale pentru absolvenții claselor a VIII-a și a XII-a se apropie. Primele două luni de vară se topesc într-un examen și nu putem să nu ne întrebăm cum vor funcționa profesorii, după alte câteva luni în care au trecut prin stresul adaptării la noi paradigme de predare, de multe ori de pe o zi pe alta.
Au început să își testeze antidrog elevii de prin 2015, când primul copil a fost luat cu salvarea de la orele de practică. Dar nu s-au oprit acolo. După testarea de la început de an școlar, urmează consilierea psihologică și școlară, coaching, ținerea din scurt a absențelor, legătura strânsă cu familia. Acest sistem de sprijin este implementat la un liceu tehnologic în regim dual de la Brașov. În încheierea primei serii REZOLVAT dedicate temei abandonului școlar, vă prezentăm modelul prin care Școala Profesională Germană Kronstadt reușește să-i țină pe unii dintre cei mai vulnerabili elevi în școală.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.