George Herlaș este student la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și s-a alăturat echipei Școala 9 pentru că spune „da" oricărei provocări. Prin jurnalism, vede o misiune de a aduce valoare cititorilor și întregii comunități.
Familia Popescu, care locuiește de șase ani în Suedia, de când fiul lor Andrei era în clasa zero, au povestit pentru Școala9, cum este sistemul de învățământ în țara care i-a adoptat. Obișnuiți cu fondul clasei, românilor nu le-a venit să creadă că totul este gratuit acolo și că toți copiii primesc o masă caldă. Nu le-a venit să creadă nici că există o școală fără teme, pentru care e mai important să-i învețe pe copii cum să stea la coadă sau să recicleze.
Peste 110 mii de elevi au susținut Evaluarea Națională în prima sesiune. Asta înseamnă că pot merge la liceu. Dar după ce criterii își aleg școala în care vor învăța pentru următorii patru ani cei care își permit și își doresc să meargă mai departe? Fiindcă știm și că 15% abandonează școala tocmai la acest prag. Am întrebat o sută de elevi cum iau această decizie importantă din viața lor și am aflat cât contează prestigiul și rezultatele de la Bac ale liceului, faima profesorilor, profilurile și activitățile extrașcolare.
Copiii nu vin la școală nu doar din cauza școlii, în spate sunt și factori de natură socială și medicală. E nevoie, prin urmare, de mai multe instituții care să combată abandonul școlar, crede Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România, organizație care de peste 30 de ani implementează proiecte care își arată eficacitatea. La REZOLVAT podcast, aceasta a vorbit despre două dintre ele: Pachetul Educație Incluzivă de Calitate și Pachetul Minim de Servicii.
