Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.
Pandemia aceasta ne-a făcut să realizăm că, dacă încerci să îi mulțumești pe toți, de fapt, nu mulțumești pe nimeni, iar din toată această ecuație noi, elevii, am ieșit pe minus. Vin doar cu câteva argumente statistice: 900.000 de elevi nu au acces la ceea ce unii jurnaliști au denumit Marea Predare Online. Ministerul Educației și Cercetării a numărat 250.000, dar nu mai este o mirare, doar se chinuie de aproape zece ani să numere elevii navetiști și de fiecare dată le dă cu rest liderilor noștri de pe Berthelot.
În timp ce scriu acest articol, cei doi copii ai mei sunt la orele online cu învățătoarea și profesorii de la o școală din București. După ce am început ziua sărind peste cafea și mic dejun ca să rezolv probleme tehnice cu un mouse care a încetat din viață, mă trezesc că ai mei copii au luat pauză în mijlocul orei ca să se certe pe încărcătorul de laptop. Aleg să îi las să își rezolve singuri disputa, pentru că am ratat deja trei termene-limită pentru textul pe care îl citești.
Trei sferturi dintre adolescenți și tineri sunt preocupați de schimbările climatice, poluare și în general de problemele de mediu, arată zeci de studii făcute în diferite state, inclusiv în România. Asta pentru că au conștientizat că ei vor prinde în viitor cele mai urâte efecte ale lor. Școala 9 a vorbit cu patru liceeni implicați în acțiuni de protejare a mediului despre ce îi mână pe ei în a face parte dintr-o mișcare globală a tinerelor generații, dar și despre eco-anxietate, un concept nou, dar tot mai comun, care descrie teama de un viitor poluat.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.