
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Absolvent de istorie și cercetător Vlad Pașca explică părți importante din istoria României, de la sclavia romilor, Holocaust, relația cu maghiarii, războaiele mondiale și Marea Unire. O face în filmulețe de câteva minute pe Youtube, o contrapondere fără trufie, dar încăpățânată la istoria oficială, pe care am învățat-o cu toții de decenii.
„Noi nu învățăm istoria oamenilor, nu învățăm despre oameni, ci învățăm despre stat”, crede Vlad Pașca.
Numai în pandemie, 8.000 de copii s-au întors din străinătate și au fost înscriși la școli din toată țara. Prin acești elevi, sistemul românesc de educație este pus față în față cu cel din Italia, Spania, Franța, Anglia. Despre adaptare, a elevilor remigranți cu noua școală și a profesorilor români la nevoile acestora, vorbesc în această săptămână profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?