Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.
Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Vorbește fără perdea. Uneori. Îți zice verde în față ce are de zis. Tot timpul. Și are multe de zis la adresa sistemului de educație românesc, din care și-a dat demisia în 2008. De când și-a înființat cabinetul privat de matematică, Dorin Ioniță nu mai pune note în catalog, dar i-a rămas ticul. Așa că evaluează tot cu note, declarative, evoluția elevilor. Ele rămân în inima copilului care se simte prețuit.
La școala generală din comuna Grajduri, aflată la puțin peste 20 de kilometri de Iași, părinții au făcut deja prima rundă de testări acasă. Profesorii au împachetat de joi dimineață, individual, câte două teste pentru fiecare elev, iar în scurtă vreme „rezultatele au început să curgă pe WhatsApp”, toate negative. Conducerea școlii spune că nu are cum să controleze dacă același test negativ nu este pozat de mai multe ori și trimis ca dovadă, dar se bucură de buna colaborare cu părinții.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.