
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

La școala generală din comuna Grajduri, aflată la puțin peste 20 de kilometri de Iași, părinții au făcut deja prima rundă de testări acasă. Profesorii au împachetat de joi dimineață, individual, câte două teste pentru fiecare elev, iar în scurtă vreme „rezultatele au început să curgă pe WhatsApp”, toate negative. Conducerea școlii spune că nu are cum să controleze dacă același test negativ nu este pozat de mai multe ori și trimis ca dovadă, dar se bucură de buna colaborare cu părinții.
Regula este cât se poate de simplă. Și nu se discută. Se execută de-a dreptul. Așa cum ne spălăm pe dinți și ne pregătim micul dejun, așa cum ne spălăm mâinile când le întoarcem murdare de-afară – la fel avem de citit în fiecare zi. Cine are sub 10 ani – o jumătate de oră. Cine are peste 10 ani – o oră. Nu e imposibil. Nu poate fi mai complicat decât o tură pe Fortnite, Minecraft sau Geometry Dash...
Școala, unde stăm până la 7 ore într-o zi e un spațiu unde se consumă multe emoții, ale profesorilor și elevilor deopotrivă. Ce se poate întâmpla atunci când profesorul se folosește de autoritatea sa contra elevului? Aceasta este povestea mea, a unei eleve care a greșit fiindcă asculta rock și se îmbrăca în negru. Dar e o poveste despre „se poate”, fiindcă în final am reușit să mă eliberez de sforile care se tot strângeau în jurul meu.