
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Cum îi afectează provocările de pe internet pe copiii din România și ce programe de prevenție există?
Răzvan Bădău, profesor de educație socială, și-a încurajat elevii să trimită la primăria comunei lor o sesizare despre poluarea râului din zonă. Își dorește să-i învețe să fie prezenți în viața comunității și să aibă inițiative. 3% dintre elevii lui au abandonat școala și nici după ce i-a vizitat acasă n-a reușit să-i întoarcă din drum. Atunci și-a dat seama ce poate și ce nu poate schimba într-o școală, mai ales în primul an la catedră. Predă în județul Ilfov, cu cele mai slabe rezultate la Bac în 2021, iar problemele sunt complexe. Dar când trage linie, observă mai degrabă ce-a obținut până acum: are elevi mai puțin anxioși, mai încrezători și care vin de plăcere la ore. I-a adus aici și pentru că a jucat fotbal cu ei după cursuri și s-au întâlnit în vacanțe.
Adriela Praf, azi elevă în clasa a zecea în Vălenii de Munte, s-a pregătit la engleză cu o liceană de la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din București. Au început în perioada pandemiei, prin intermediul proiectului MOV – Meditații oferite de voluntari – a Asociației „Lume bună”. Astăzi este și ea meditatoarea unei eleve de clasa a șaptea din Sinești, Iași. Zeci de elevi, majoritatea din București, alcătuiesc această rețea de meditatori pentru alți elevi de la sate. Iar progresele se văd în catalog și în încrederea în sine.