
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

„La română nu știam ce notă voi lua, că se corectează subiectiv”. Mai mulți elevi le-au spus reporterilor Școala 9 asta după probele de la limba română de la Bac sau de la Evaluarea Națională. Și unii dintre părinții care și-au însoțit copiii să depună contestație erau convinși că evaluarea la română ține și „de gustul” profesorului. Am întrebat trei profesoare de română din București cum se face corectarea la aceste examene la disciplina lor și cât loc e în barem pentru subiectivitatea cadrului didactic.
Despre obsesia noastră pentru ratare vorbesc cei doi Profesori de Școala 9 în această săptămână. Monica Halaszi și Horia Corcheș au analizat discursul mass-media în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, centrat obsesiv pe ce nu au reușit să facă atleții români, nu pe ce înseamnă să fie acolo, printre cei mai buni sportivi ai lumii. Aceeași atitudine au întâlnit-o adesea și la școală, cu directori care urmărind de pe margine, găseau inutile participările la concursuri fără un loc pe podium și erau orbi la efortul participării.
Campanie susținută de BRD Groupe Société Générale. Ramona Cojocaru, profesoară de muzică cu o experiență de 18 ani, a gândit un curs compact de opt luni de tehnologie muzicală pentru a crea generația de compozitori de mâine. Muzitech Pass a fost gândit pentru elevii de liceu și gimnaziu care vor să învețe mai mult despre muzică, dar nu știu de unde să înceapă. Prin acest curs, Ramona demitizează și o credință: producția muzicală e și pentru femei. Ea e un exemplu.