Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.
Am 23 de ani și sunt învățătoare în una din cele mai mari comunități compacte cu origini rome din Europa, unde curierii nu vin pentru că aici sunt „oameni răi”. Am în clasă 24 de năzdrăvani, pe care încerc să-i motivez să vină la școală în fiecare zi. „Ești cea mai bună doamnă”, îmi spun mereu. Uneori de mai multe ori pe oră. Nu pot să aleg un moment petrecut în acești doi ani pe care să îl povestesc. Nu știu dacă am fost mai mândră de ei atunci când au citit primul cuvânt sau atunci când am mers la teatru, iar cei de acolo ne-au zis mirați: „ce cuminți sunt!”
O cercetare despre adolescenții din România, Croația și Italia arată cum s-au schimbat visele lor în perioada pandemiei, în special în starea de urgență. Coșmarurile au fost frecvente mai ales în cazul celor care au trăit, dincolo de izolarea de prieteni și colegi, situații dificile în familie: apropiații s-au infectat cu virusul sau chiar au murit. Autorii studiului internațional cred că visele ar trebui luate în seamă când se elaborează programe de prevenție pentru adolescenții care se luptă cu stresul cauzat de pandemie, pentru că s-a dovedit că ele includ experiențele emoționale din timpul zilei.
De pe 24 februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, un milion și jumătate de refugiați au fugit înspăimântați din calea războiului, câteva sute de mii prin România. Teama i-a cuprins și pe români, în contextul în care un conflict armat, cum n-a mai întâlnit Europa de la Al Doilea Război Mondial, a izbucnit la granițele noastre. Școala 9 a vorbit cu mai mulți elevi despre emoțiile și gândurile lor despre război iar psihoterapeuta Ligia Moise a explicat cum pot să depășească această perioadă.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.