
Antropolog urban și consultant, interesat de cooperare internațională, politici publice sustenabile și industrii creative.

Majoritatea elevilor se reîntorc în bănci de astăzi. Alții rămân să facă școală online și mai este o categorie care deși figurează în catalog, nu mai face niciun fel de școală. Peste 15% dintre elevii români abandonează studiile. Ca să poți să combați fenomenul, e nevoie de o intervenție complexă. Nu e suficient un cadru didactic dedicat, nu e de ajuns un mediator școlar sau un asistent social care își face treaba. E vorba despre toți împreună și în plus, de autorități locale și naționale care să creeze condiții decente de trai. Florentina Tituleac, învățătoare într-o comună dezavantajată din Brașov, a descoperit acest lucru încercând să-i țină în clasă pe toți elevii ei. În ciuda eforturilor, nu a reușit. Povestea a cinci dintre elevii pentru care mai notează în catalog doar absențe, în Școala 9.
OP-ED. Mi s-a spus: ne-ai trădat! Susții că sunt destule două ore de literatură, tu, care scrii literatură! Eu cred că un profesor creativ poate să suplimenteze numărul de ore. Și poate să suplimenteze cu propuneri mai atractive, care să seducă elevii și să-i ancoreze în prezent, să le ofere șansa de a exersa argumentarea sau de a discuta literatură contemporană.
Note de cancelarie. Apropiindu-mă de 40 de ani și simțind din plin instabilitatea economică și politică, inflația, recesiunea, dar și declarațiile recente ale CEO-ului OpenAI Sam Altman cum că e mult mai costisitor ca energie și consum de hrană să educi un om timp de 20 de ani decât este să antrenezi un AI, nu pot decât să mă întreb: ne va forța revoluția AI să reconsiderăm vechiul proverb „Meseria e brățară de aur”?