
Pasionată de lumea vizualului. Visează ca aparatul ei să surpindă oamenii și poveștile lor.

Elevii învață despre scriitorii clasici mai degrabă cu stres, decât din plăcere, e „mai ceva ca la fizică”, spune poeta Carmen Tiderle. Autoare a unor poezii scrise pe înțelesul celor mici, presărate uneori cu neologisme, spuse pe un ton vesel, cu personaje care mai de care mai neobișnuite - un Giuseppe cu ochi din două cepe, draci care își învață copiii să nu citească și semne de punctuație-personaj care umblă separate -, Carmen Tiderle încearcă să aducă poezia mai aproape de copiii moderni, amatori de Tik Tok și Minecraft, scriind versuri... pe dos. „Fiindcă e mai puțin plictisitor când un urs e mâncat de mure decât când ursul mănâncă mure”, spune scriitoarea.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Numărul școlilor private din sistemul de învățământ preuniversitar aproape că s-a dublat în zece ani, potrivit unei analize prezentate de Institutul Național de Statistică (INS). Dacă în 2011 erau 170 de școli private în România, în 2020 numărul acestora a ajuns la 315. Cele mai multe școli private sunt înregistrate în zona București-Ilfov, iar pe următoarele locuri sunt Cluj, Constanța și Iași. Școala 9 a făcut o analiză a taxelor școlilor care au obținut cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională și s-a uitat și la costurile din alte țări.