
Pasionată de lumea vizualului. Visează ca aparatul ei să surpindă oamenii și poveștile lor.

Cristina Bărbosu-Ene (42 de ani), profesor de Limba și literatura română la Școala Gimnazială Sihlea din județul Vrancea, a început să schimbe metodele de predare ca să crească motivația elevilor. A făcut câteva schimbări simple, dar ale căror efecte s-au văzut imediat. Elevii ei au început să fie mai atenți la ore și mai autonomi în învățare.
Ministerul Educației a trimis corpul de control la Colegiul Național „Goethe” din Capitală pe 18 ianuarie, după ce un părinte a acuzat de bullying un cadru didactic față de un elev care a renunțat să mai meargă la meditații la el. Cazul, care pare izolat, dezvăluie însă colțurile întunecate ale unui fenomen parțial reglementat, care este estimat la sute de milioane de lei pe an. Zeno Daniel Șuștac, avocat și coordonator al grupului „Părinții elevilor din România”, explică implicațiile juridice și morale ale meditațiilor cu elevii de la clasă și de ce fenomenul nu ocolește nici liceele considerate de top.
Câteva practici ale triburilor de vânători-culegători pot fi implementate și de familiile moderne, pentru a asigura o bunăstare mentală mai mare a copiilor și a părinților, arată un nou studiu citat de Science Daily. Cercetătorii subliniază și că aceste stiluri de viață nu trebuie idealizate, având limitările lor, dar există elemente de la care se poate învăța, cum ar fi faptul că un copil dintr-un trib are și până la zece îngrijitori ne-parentali și că cei mici învață lucruri de la copiii mai mari, prin joacă.