
Pasionată de lumea vizualului. Visează ca aparatul ei să surpindă oamenii și poveștile lor.

V-ați pus vreodată întrebarea cum se măsoară nivelul de competență al unui cadru didactic din învățământul preuniversitar (sau dacă se măsoară cu adevărat)? Și care este unitatea de măsură? Adevărul este că pentru prima întrebare nu am găsit răspuns, dar pentru a doua ne este clar: dosarul. Dosarul și adeverințele care se adună în el. Nu ce știe și ce face cadrul didactic este important, nu ce atitudine manifestă în activitatea sa, ci câte hârtii reușește să strângă pentru dosarul personal. Dosarul, sfântul dosar, mai nou în format electronic, demonstrează cât de grozav ești. Ce contează cum ai obținut adeverințele, ce contează că ele nu reflectă adevărul (deși acest document este definit ca dovadă scrisă de recunoaștere a unui fapt, a unui drept, iar verbul de la care s-a format cuvântul adeverință își are rădăcina în substantivul adevăr), important este să fie multe, semnate și din locuri diverse.
Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
Suedia este una dintre puținele țări ale lumii care le oferă elevilor posibilitatea să studieze limba maternă în școală, ca opțional. Andreea Dahlquist predă în 15 școli din Malmö, acolo unde sunt elevi români care nu vor să-și uite limba. În cei aproape șase ani în școala suedeză, Andreea și-a perfectat modul de a preda, astfel încât niciun copil din clasa ei să nu rămână în urmă. Asta e filosofia școlii din țara scandinavă, să-i aducă pe toți copiii la nota 5. Și de acolo construiesc.