
Pasionată de lumea vizualului. Visează ca aparatul ei să surpindă oamenii și poveștile lor.

Sistemul de educație se confruntă din nou cu perspectiva unei greve generale, la 18 ani de la ultima, la care au cerut o finanțare substanțială a sistemului. Se întâmpla după demisia ministrului de atunci Mircea Miclea fiindcă nu primise cei 6% din PIB promiși pentru învățământ. Cadrele didactice se pregătesc să oprească întreaga activitate de luni, 22 mai, până când Guvernul le majorează salariile. După Revoluție și până acum, angajații din învățământ au făcut trei greve importante, cea mai lungă în 2005.
Cătălin Frâncu, cunoscut inginer de software și unul dintre fondatorii platformei DEX online, a dat Ministerul Educației în judecată și a făcut și o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Motivul: copilul lui nu este acceptat în clasa pregătitoare pentru că împlinește 6 ani pe 3 ianuarie 2023, în acest caz, iar legea spune că pot fi înscriși doar cei care împlinesc această vârstă până la 31 decembrie 2022. Tatăl consideră regula absurdă și a făcut o petiție online prin care să găsească alți părinți în aceeași situație. A adunat până acum peste 290 de semnături.
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.