Un elev de clasa a zecea și profesorul său de geografie explică de ce e importantă pentru ei protejarea mediului. Unul din generația activistei suedeze Gretei Thunberg, cu ochii pe summit-urile de mediu și pe rețelele sociale tot mai active în lupta împotriva încălzirii globale. Celălalt, format într-o perioadă în care nu exista plastic și în care elevii aveau, totuși, o „cotă obligatorie” de deșeuri de adus la școală. Lucian Cismaru (16 ani) și Dan Eremia (46 de ani) de la Colegiul Național „Grigore Moisil” din București încearcă să atragă atenția cu privire la Planeta pe care o lăsăm moștenire, mai ales în contextul în care războiul din Ucraina ridică nivelul poluării.
Melania Vamanu este profesoara care aduce dinozauri la clasă și își plimbă elevii virtual prin marile muzee ale lumii. Predă istoria la țară, în Sirețel, Iași și încearcă să fie partenera elevilor săi în actul de învățare, invitându-i într-o călătorie în trecut. De exemplu, ca să înțeleagă mai bine viața în timpul războiului, i-a rugat pe elevi să scrie scrisori pentru cei de acasă din ipostaza unor soldați aflați pe front. Ca material didactic le arată elevilor unelte și arme din piatră cioplită, realizează în echipe machete ale piramidelor, iar la lecțiile despre cruciade, elevii se costumează în cavaleri și-și confecționează armuri.
Să fii profesor la țară sau în urbanul mic e cu totul altă poveste decât a fi profesor în școlile bune de la oraș. Avea să vadă cu ochii ei asta, acum șapte ani, profesoara de română Ivona Munteanu, când a ajuns la Budești, Călărași. Primul ei an la catedră. Spune că dacă n-ar fi fost rețelele de profesori ale unor ONG-uri, probabil ar fi renunțat. Am discutat la REZOLVAT despre „singurătatea profesorilor” și burnout-ul din educație, dar și despre posibile soluții.