„Nu e de profil real”, „nu gândește logic”. Etichetele vin repede pentru elev, dar și pentru profesor: „de ce n-a făcut cu elevii mai multe tipuri de probleme?”. Nici părintele nu scapă: „de ce nu ați făcut probleme acasă cu el?”. Mai rar ne întrebăm dacă elevul a fost învățat cum să citească un enunț științific.
„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.
În țări precum Franța sau Marea Britanie, adolescenții de peste 16 ani nu au nevoie de acordul părinților pentru a se vaccina. În țara noastră, fiindcă e nevoie de consimțământul adulților, această decizie creează conflicte: părinți care nu vor să-și vaccineze adolescenții, deși ei și-ar dori sau părinți care îi vaccinează fără să țină seama că acestora le e frică. Psihoterapeuta Silvia Guță a oferit cinci recomandări despre cum pot părinții să comunice cu copiii lor pe tema delicată a vaccinării și despre pandemie.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
