Un profesor care predă filosofie & alte unelte critice elevilor de liceu pune pe hârtie notițe despre relația complicată pe care școala românească o are cu eroarea.
Victor Negrescu a fost jurnalist înainte să fie om politic. Scria despre politicile europene înainte ca România să fie stat membru. Astăzi este vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European și este eurodeputatul cu cele mai multe proiecte pilot, majoritatea din domeniul educației și al digitalizării. Este și profesor invitat la Universitatea Saint-Louis din Bruxelles, parte a Universității din Louvain, una dintre cele mai prestigioase din Belgia. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta a povestit despre ce înseamnă de fapt digitalizarea educației și cum se vede de la Bruxelles situația din România după mai bine de un an de criză sanitară.
Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.