În 2015, au implementat un program național de tichete valorice ca părinții să-și dea copiii la grădiniță. Abia când au mers prin țară să vadă cum merg lucrurile, au realizat ceva ce nu observaseră până atunci: grădinițele nu aveau cărți pentru copii. De atunci au pornit mai multe programe pentru încurajarea lecturii, întinse pe toată țara, care nu-i privesc doar pe oamenii școlii, ci și pe cei din comunitate. Am vorbit la REZOLVAT cu Maria Gheorghiu, cofondatoarea organizației OvidiuRo, despre cum formezi cititori.
Shanna Griffus, profesoară de arte vizuale la Școala Internațională din Kiev, a plecat în SUA, țara natală, cu o lună înainte să izbucnească războiul. A continuat, însă, să-și țină orele online, dar cu reguli noi: elevii rămași în Ucraina pot oricând să iasă din lecție dacă pornesc alarmele și trebuie să se adăpostească în buncăre. Copiii au impresionat-o, a povestit ea într-un interviu pentru Școala 9, prin „încercarea lor de a se agăța de orice formă de normalitate”. În ciuda fricii permanente, mulți încearcă să fie prezenți și îi trimit temele: desene inspirate de viața în timpul războiului.
Antologia despre schimbări climatice, „The Climate Book/ Cartea despre Climă”, pentru care Greta Thunberg, 19 ani, a adunat vocile a 100 de scriitori, cercetători și activiști a primit atât recenzii favorabile, cât și negative. Ce lipsește, totuși, din eseurile celor care luptă pentru binele mediului?