A învățat la școală să respecte reguli. 15 ani mai târziu, învață să le ignore. Acum scrie reclame. Ocazional, desenează.
„— De ce te-ai făcut profesoară?
— Ca să-i salvez pe elevi de părinții lor.”
Cu toții cred că ați avut momente în care v-a reținut atenția un serial și ați făcut binging (nu, nu căutați termenul în DEX, nici în DOOM, nu o să-l găsiți; expresia a face binging a fost consacrată de o reclamă a unui operator de telefonie și își are rădăcinile în binge-watching, concept apărut la finalul secolului al XX-lea). Adică ați avut chef să vă uitați pentru o perioadă lungă de timp la filme sau să urmăriți în maraton toate sezoanele serialului proaspăt descoperit.
În aproape toate țările din Europa elevii și profesorii încep luna asta școala în clase. Prezența fizică este pe primul loc, ca să se evite pierderile de învățare. În contextul în care crește numărul cazurilor de COVID, varianta Delta a virusului a devenit principala amenințare și pentru copiii sub 12 încă nu s-a autorizat un vaccin, autoritățile au luat măsuri diferite de la țară la țară. Cum începe școala în România și în țări ca Franța, Italia, Spania, Germania, Austria și Marea Britanie? Școala 9 a pus laolaltă principalele reguli privind izolarea, orele online, purtarea măștii, distanțarea și ventilația.
Răducu Drăgan este în clasa a zecea la Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov. Pentru că a avut curajul să se ducă să învețe la oraș, și-a câștigat respectul în satul său Cutuș, care numără vreo 800 de locuitori. Practic, școala lui Răducu are mai mulți elevi decât are Cutuș locuitori. Și un cu totul alt univers. În plină pandemie, băiatul a umblat din poartă în poartă pe la vecinii lui să-i convingă să-și dea copiii la liceu.
