Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Deseori vedem politicieni care transmit mesaje în spațiul public în zilele de absolvire, de examen, sau de început de an școlar. Totuși, câte din aceste mesaje sunt pur mediatice și câte sunt însoțite de politici publice și propuneri reale, care asigură un învățământ de calitate?
Colegiile naționale la care se intră deja cu medii mari vor putea să organizeze examene de admitere pentru maxim 90% din numărul de locuri. Restul vor fi ocupate prin repartiție computerizată, pe baza mediei la Evaluarea națională. Este una dintre propunerile din noua lege a educației aflată în dezbatere publică până pe 24 august. Mai multe voci din educație și-au exprimat îngrijorarea că măsura ar adânci segregarea „de lux” și alimenta „mafia meditațiilor”.
În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.