Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?
300 de copii din Bacău au fost întrebați ce înseamnă Uniunea Europeană pentru ei. În schimb, au luat ei la întrebări autoritățile despre lucrurile care nu merg cum trebuie în România: de la emigrarea părinților la lipsurile din școli.
„Book” și „movie” sunt de 10 ani „Boovie”, un festival care adună mii de elevi să facă trailere despre cărți. Află cartea prin tragere la sorți, o citesc, fac scenariul, filmează, montează. Se apropie de lectură altfel. Înainte ca Boovie să devină festival, concursul de book trailere era o metodă didactică gândită de profesoara de română Carmen Ion.