Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Nu știm să fi spus cineva „vreau să fiu lucrător de tineret când mă fac mare”. Dar ar fi trebuit. Am vorbit cu Rasa Tučinskaitė, lucrătoare de tineret lituaniană, despre această profesie născută din proiectele Uniunii Europene, care are multe în fișa postului și vine cu o multe satisfacții. Căci cum să fie altfel când lucrezi cu tinerii?
Conducerea Școlii Gimnaziale Nr. 79 din București a venit cu completări, după ce Școala 9 a publicat un articol despre decizia acesteia de-ai reloca pe elevii de clasa a IV-a la demisolul Seminarului Teologic Ortodox, ceea ce a trezit îngrijorări printre părinții copiilor. Această soluție a apărut în contextul supraaglomerării instituției preuniversitare, o situație comună în Capitală. „Am separat spațiile sanitare”, explică, între altele, directoarea Liliana Murguleț.