
Este ilustrator profesionist şi ceramist începător. Desenează orice-i pică bine, pentru clienţi de peste tot.

„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.
„Se vede o diferență între copiii care au avut privilegiul să locuiască și să învețe într-un oraș mare și cei din provincie”, spune Miruna Ștefan, absolventă de clasa a XII-a de la Colegiul „Sfântul Sava” din București, unde, anul trecut, ultima medie de admitere a fost 9.89. Miruna și Nicoleta, colega ei, se numără printre cei opt elevi cu media 10 de la acest liceu, unde au fost cele mai multe note maxime din țară în 2022. Adolescentele explică de ce e important să-ți vezi de drumul tău, chiar dacă ești admis la un liceu considerat „mai slab” și de ce „Sfântul Sava” e potrivit mai degrabă pentru olimpici.
„Când intri în clasă, trebuie să îți lași toate problemele în afara ei.” De câte ori vi s-a spus asta? De câte ori ați transmis acest mesaj? Să nu ne spuneți că nu ați auzit niciodată acest îndemn. Este unul dintre cele mai vehiculate mesaje despre statutul și misiunea profesorului, care se concentrează pe beneficiarii educației, elevii, ceea ce este, până la un punct, normal, firesc. Dar există, credem noi, și un firesc al întoarcerii privirii înspre profesori, care par a fi transformați, de acest mesaj, în niște mecanisme ușor de programat și atât. Or, lucrurile nu sunt așa de simple. Nu sunt deloc simple.