
Este ilustrator profesionist şi ceramist începător. Desenează orice-i pică bine, pentru clienţi de peste tot.

Avem astăzi la doi pași de noi un alt război, după 80 de ani de pace în Europa, timp în care abia am avut vreme să digerăm tot răul și tot întunericul venit din discriminare, xenofobie și antisemitism. Am citit jurnalele unor tinere evreice, victime ale unuia dintre cele mai cumplite episoade din istoria recentă - Holocaustul. Lecturi terifiante, dar necesare. A studia fenomenul Holocaustului înseamnă a explora poveștile mânate de curaj, speranță, reziliență pentru ca rasismul să devină un arhaism.
Deși încercăm să stingem un conflict, uneori pare că am aruncat cu benzină. De ce? De ce pierdem prieteni sau membri ai familiei după niște certuri despre care nu mai știm de la ce au pornit? Jurnalista americană Amanda Ripley a studiat conflictul ca să-i înțeleagă rădăcinile. S-a uitat la școli, grupuri infracționale, politicieni, membri ai unor diverse biserici, nații în război, a mers în profunzimea ireconciliabilului ca să-i vadă soluțiile.
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a declarat, luni, într-o conferință de presă că aproximativ 50% dintre clădirile școlilor n-au nevoie de autorizație pentru securitate la incendiu. Se referea la școlile construite înainte de 1998, când s-a impus obligativitatea acestei autorizații. Însă cifrele pe care le-a transmis Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), la solicitarea Școala 9, în noiembrie, arată că de fapt 69% dintre clădirile unităților de învățământ preuniversitar sunt în această situație. Acuratețea cifrelor vehiculate sunt cu atât mai importante cu cât în școlile vechi se găsesc cele mai multe nereguli legate de securitatea la incendiu, atrag atenția reprezentanții IGSU.