Este ilustrator profesionist şi ceramist începător. Desenează orice-i pică bine, pentru clienţi de peste tot.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Republica Moldova duce o lipsă acută de dascăli. Acum un an, potrivit ministerului Educației de la Chișinău, erau înregistrate aproximativ 2.000 de posturi didactice libere în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova, dintr-un total de 48.000. Astfel, educația de peste Prut fiind în topul sectoarelor cu cele mai multe funcții vacante. Guvernul de la Chișinău are de mai bine de zece ani o decizie prin care sunt oferite indemnizații de zeci de mii de lei pentru tinerii specialiști ca să predea la țară, unde e deficitul cel mai mare, puțini dintre aceștia profită de oferta statului.
Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.