
Este artist vizual, designer grafic și ilustrator freelance. O inspiră aproape orice: emoțiile puternice, plantele de apartament, oamenii din București și chiar gumele lipite de asfalt.

Dacă școlile din România ar avea un singur schimb, profesorii ar putea rămâne la școală să colaboreze. Este ceea ce profesorul Constantin Lomaca, invitat la podcastul REZOLVAT, crede că este esențial. Am discutat în cadrul temei despre alfabetizare științifică și matematică despre cum lucrează împreună profesorii din alte țări cu rezultate, cum sunt Germania și Australia.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Cum e să fii elev de liceu și să lucrezi la unele dintre cele mai interesante experimente științifice care se fac în România? Asta s-a întâmplat în perioada 22 august - 5 septembrie la Măgurele. Partenerii proiectului ReCoNnect, institute de cercetare din Măgurele, precum și șase facultăți ale Universității din București, au găzduit 71 de elevi de liceu din toată țara și din Republica Moldova, care au petrecut două săptămâni alături de cercetători și au făcut cercetare pe teme dintre cele mai diverse. Unii au urmărit asteroizi pe cer, alții au studiat peptidele antimicrobiene sau au cartat rădăcinile de copaci folosind o dronă.