
Este artist vizual, designer grafic și ilustrator freelance. O inspiră aproape orice: emoțiile puternice, plantele de apartament, oamenii din București și chiar gumele lipite de asfalt.

În jur de 27.000 de profesori din România, adică 16% din totalul cadrelor didactice, sunt eligibile pentru gradație de merit. Asta înseamnă un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Mai multe voci din sistem acuză însă că nu „meritul” este cel premiat în realitate, ci abilitatea unor cadre didactice de a aduna sute de adeverințe de la tot felul de evenimente mai mult sau mai puțin relevante. Constantin Lomaca, profesor în Germania, explică pentru Școala 9, criteriile care ar trebui să stea la baza creșterii salariilor profesorilor. Alți cinci profesori din țară spun de ce nu funcționează regulamentul existent.
Am crescut ca fiind copilul mijlociu al familiei. De mijloc am fost și în școala generală, ceea ce pentru multă vreme am considerat a fi un mare defect. O fi de la faptul că mi s-a spus de prea multe ori brânză bună în burduf de câine? Un mod destul de nepotrivit să îi transmiți unui copil că are potențial, dacă mă întrebați pe mine. Povestea asta e despre mine, copil care n-ajungea pe raftul de sus al medaliilor și coronițelor, neștiind atunci că nici nu are nevoie de ele și despre copiii de azi puși pe podiumuri din fașă și cântăriți în câți de 10 iau la materii care nu-i interesează.
În ultimul an, pe fondul pandemiei, criticile îndreptate asupra profesorilor s-au înmulțit: fie că au venit din partea elevilor, părinților sau din partea colegilor de cancelarie. Afirmația profesoarei Cristina Tunegaru că 40% dintre profesori ar fi analfabeți funcțional i-a încurajat pe unii dintre membrii societății civile să reitereze și ei nemulțumirile lor. Am vorbit cu Cornelia Popa - Stavri, secretar general al celei mai mari federații de sindicate din învățământ, pentru a înțelege mai bine prin ce trec profesorii, cum se poziționează față de aceste critici și cât de eficientă este de fapt evaluarea cadrelor didactice astăzi.