
Este artist vizual, designer grafic și ilustrator freelance. O inspiră aproape orice: emoțiile puternice, plantele de apartament, oamenii din București și chiar gumele lipite de asfalt.

În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.
ALT-Școala. „Am plâns într-o cameră cu 25 de oameni pe care-i cunoscusem cu două zile înainte”, își amintește Gabriela Prundaru, președinta Asociației „Pe bune”, prima experiență într-un proiect Erasmus, în Ankara, din urmă cu 9 ani. Astăzi, lucrează la aplicație care să le ofere tinerilor experiențe de educație non-formală pe orice domeniu, așa cum a avut ea, dar și asociațiilor și companiilor să-i găsească mai ușor pe puștii pasionați. Proiectul Opportunity Hub a ajuns în finala competiției Innovators for Children organizată de Impact Hub București, în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale.
Ce învață elevii de gimnaziu din textele pe care le citesc în manuale? Mai degrabă pesimism decât speranță, arată o cercetare recentă. Am discutat cu Mădălina Chitez, una dintre autoarele studiului, despre cum apare acest ton în manuale, ce riscuri implică și cum pot interveni profesorii și părinții pentru a-l echilibra.