Aproape 30 de mii de copii din România învață în școli speciale. Asta înseamnă că programa școlară este adaptată deficienței lor și că mulți dintre ei primesc asistența permanentă a profesorului, de apropierea lui fizică. Iulia Măndășescu este profesor psihopedagog la o școală pentru copii surzi din București și a povestit pentru Școala 9 care au fost provocările să le predea online copiilor care fie nu suportă masca pe față, fie au contraindicații de a sta în fața ecranelor.
Sălile de așteptare sunt locuri în care auzi multe. Cine ce face, cine ce spune, cât mai e prețul nu știu cărui produs, la ce medici se tratează lumea și cum sunt profii din diferite școli. „Copiilor le place de proful X. Nu-i stresează, le dă note mari, aproape toți au zece. E conștient că materia lui, nefiind de BAC, nu îi interesează pe elevi. Sunt dezamăgiți însă de proful Y: nu prea face mare lucru, iar majoritatea dau bacalaureatul din materia pe care o predă.”
E aici ceva ce nu se leagă, nu?
Din 2027, examenul de bacalaureat în România ar trebui să aibă o cu totul altă față, cu o probă comună pentru toți elevii din mai multe materii din trunchiul comun și alte patru probe: la două limbi de circulație internațională, una digitală și ultima facultativă, la o materie aleasă de candidat. Modificările au stârnit deja reacții aprinse în rândul profesorilor de la diferite discipline. Școala 9 vă prezintă, spre comparație, structura examenelor de bacalaureat în alte cinci țări europene: Franța, Germania, Italia, Spania și Finlanda.