Ioana-Roxana Popa este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași și unul dintre foarte puținii elevi români olimpici la limba latină. Eleva respinge denumirea de „limbă moartă” dată unei limbi care stă și azi la originea comunicării din atâtea țări. Studiind latina, Roxana a înțeles în profunzime cum funcționau societățile de demult și a constatat cu uimire că nu s-au schimbat atât de multe față de secolul 5 î.e.n.
În șase puncte, profesorii de Școala 9 Monica Halaszi și Horia Corcheș au clasificat așteptările pe care le are societatea de la școală. De la cum să te comporți în public până la cele mai bune note la examene, majoritatea consideră că școală este responsabilă pentru tot ce eșuează ceilalți să facă. Dar ce ar trebui să fie școala de fapt?
Elevii de la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, Călărași, unde sunt și clase de I-VIII, primesc sendvișuri și fructe, în loc de masă caldă, pentru că nu au cantină. Impactul programului e greu de măsurat, dar în ultimii ani a crescut numărul copiilor care vin la ore, spune directoarea Cristina Colțea. Asta datorită „mai multor proiecte”, nu doar pentru că beneficiază de pachet, subliniază ea. Am întrebat și Ministerul Educației despre rezultate, după 6 ani de pilotare a „Masei calde”, și am primit procente fără legătură cu programul.