Cadrele didactice, părinţii şi copiii din comuna Curcani, Călăraşi, fac front comun pentru a ţine pasul cu educaţia online. Ei învață împreună că tehnologia nu e cunoaștere, tehnologia este instrumentul cunoașterii. Aşa depăşite moral şi fizic cum erau, cu WC-ul în curte, cu clase arhipline, cu program în trei schimburi, şcolile şi grădiniţele nivelau, de bine, de rău, diferenţele dintre copii. De pildă, manualele veneau târziu pentru toţi, şi de la sate, şi de la oraşe. Și tot, teoretic, erau gratuite. Pe când Internetul nu vine la fel peste tot. Învăţarea online a subliniat cu roşu inegalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie.
ANALIZĂ. Lipsa de timp, de cunoștințe, dar și de interes îi face pe elevi să umple pagini de caiet cu teme copiate de la ChatGPT, cu tot cu informații complicate sau greșite. Și profesorii îl folosesc, însă de cele mai multe ori, îi cer să adapteze, să simplifice. Am discutat cu câțiva profesori despre sarcinile pentru care apelează la inteligența artificială și cum li s-a schimbat predarea odată cu pătrunderea acestei tehnologii de ambele părți ale catedrei.
„Directorul trebuie să fie un motor, dar contează și cu ce viteză pornești”, crede Raluca Cozma, care conduce Școala „Ion Ghica” din Iași și a primit anul ăsta și titlul de „Directorul anului”. Profesoara de matematică a condus două școli în mediul rural și acum se luptă cu provocările din urban. După ce a strâns comunitatea în jurul școlii și a apropiat profesorii unii de alții, s-a concentrat pe infrastructură, iar în patru ani au fost obținuți 787.000 de euro pentru investiții.