
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

Noua lege a educație subliniază nevoia de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale. Vine și cu măsuri. Unitățile de învățământ care îi înscriu primesc mai mulți bani de la buget, de pildă. Claudia Goga, profesoară în învățământul special cu 28 de ani de experiență, dintre care trei în școli din SUA, face o analiză cu privire la ce se întâmplă astăzi cu elevii cu CES și mai ales, ce nu se face după ce aceștia absolvă învățământul obligatoriu.
Cătălin Zaman este profesor de română în Clondiru, Buzău, și a ajuns cunoscut în toată țara fiindcă la Evaluarea națională din acest an, 18 din cei 22 de elevi ai lui au luat note de trecere. Patru dintre ei au luat 10 și alți șase note peste 9. Încă dintr-a cincea, profesorul a făcut educație remedială cu elevii care aveau scăpări din clasele anterioare și în plus, i-a făcut să învețe de plăcere, fără frica pedepselor. Acum, în pandemie, îl prinde două noaptea pregătind materiale pentru orele lui online, iar pentru copiii care nu se pot conecta, pregătește fișe. În ciuda pandemiei, speră ca elevii lui să aibă rezultate bune și la evaluarea din 2021. Este însă rezervat că va repeta performanțele din acest an.
Când a înființat în 1993 grădinița Happy Kids care avea să devină Transylvania College, profesoara Simona Baciu era convinsă că școala trebuie să însemne altceva decât „mâinile la spate și ochii la mine”. Așa că a-a întors întâi ea la școală, s-a așezat pe jos în sala de clasă ca să vadă ce vede un copil și a descoperit că centrul clasei nu mai poate fi catedra. „Noi suntem ghizi și parteneri în educație”, crede Simona Baciu. Într-un interviu pentru Școala 9 a explicat de ce starea de bine a profesorilor este cheia în educație.