
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.
Prima temă din proiectul REZOLVAT by Școala9, abandonul școlar, a pornit la sfârșitul lunii iunie în căutare de soluții pentru ca toți copiii să meargă la școală. Asta în contextul în care România e pe primul loc în Uniunea Europeană la procentul elevilor care părăsesc școala. Am adunat toate articolele și podcasturile într-un kit pentru combaterea abandonului școlar, care îi poate ajuta pe profesori, directori de școală, dar și pe primari sau politicieni de la centru să gândească politici publice cunoscând realitățile din teren. O serie pentru noi toți să înțelegem situația actuală și ce soluții merg.