
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
La ce se gândește Hannah Phang când aude „sustenabilitate” e cu siguranță diferit de ce-i trece majorității prin minte. Nu, nu e doar despre câtă materie primă consumi, amprentă de carbon sau dacă ai un departament cu numele ăsta pompos. Hannah a înființat The Now Work ca să găsească joburi cu sens pentru Gen-Z. Dar ce le dă sens la job, totuși?
Mame cu copii în brațe continuă să intre în România pe la vama din Sighetul Marmației. Unele plâng, altele se străduiesc să nu-și arate supărarea în fața celor mici. Într-o atmosferă cernită, jucăriile de pluș, purtate în brațe de la sute de kilometri, lipesc puțină culoare pe un tablou sfâșietor. Redau speranța în umanitate zecile de adolescenți și tineri români veniți la frontiera Sighetul Marmației să ajute: centralizează date, împart pachete cu dulciuri și mâncare, sunt translatori. Echipa Școala 9, aflată la granița cu Ucraina lovită de război, vă prezintă lecția de umanitate pe care o dau românii.