
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.
La un semestru după ce, dintr-un experiment, s-a așezat prima dată la catedră, la o școală din comuna Ciorăști, județul Vrancea, Costi Rogozanu spune fără să ezite că acolo vrea să „facă purici”. Într-o discuție cu Școala 9, jurnalistul a povestit despre cum au fost pentru el primele luni ca profesor de limba română în comunitatea natală, care include elevi nevoiți să se împartă între școală și munca fizică. Rogozanu predă pe înțelesul tuturor metafore și poezie folosind Instagram și versuri din manele și muzică pop.
REZOLVAT. Acum mai bine de zece ani, profesoara de matematică Liliana Romaniuc punea bazele Asociației Române de Literație. Înaintea asociației înființase și două școli private: una după curriculumul românesc și o școală Cambridge. Traseul ei profesional a cuprins la un moment dat și Inspectoratul Școlar din Iași și Guvernul României. Invitată la podcastul REZOLVAT, am întrebat-o pe Liliana Romaniuc din care postură simte că a avut cel mai mare impact și ce soluții funcționează pentru creșterea nivelului de literație al elevilor.