
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.
Copiii din grădinițe și școli vor putea citi poveștile ilustrate a patru personalități rome: regizoarea Alina Șerban, pictorul Eugen Raportoru, sociologul Gelu Duminică și soprana Isabela Stănescu. Doar un sfert dintre copiii romi au mers și la grădiniță iar adesea, cei care ajung, se confruntă cu segregarea și discriminarea. Proiectul Bare Rroma al Asociației Cu Alte Cuvinte încearcă să schimbe asta.
Un prof bun de română poate să facă „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” să pară cool? Răspunsul nu e simplu. Dar două profesoare de română ne-au explicat de ce își doresc să nu fie nevoite să ducă noua programă școlară la clasă.