
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

Am ajuns cu povestirea istoriei României ceva mai aproape de contemporan, la cele șapte constituții pe care le-a avut țara noastră și la perioada neagră a comunismului de sub conducerea lui Dej și a lui Ceaușescu. Profesoara Gabriela Nedelcu face o trecere în revistă a celor mai semnificativi ani în schimbarea României de după 1900 și prezintă cum a arătat țara noastră în perioada Războiului Rece. Iar noi încheiem, astfel, seria de bac plannere. Mult succes la examen!
Calculatoare scoase din uz primesc o viață nouă cu ajutorul angajaților de la Ateliere Fără Frontiere, adică persoane vulnerabile care cu greu și-ar găsi de lucru în altă parte. Sunt șomeri de multă vreme sau care n-au avut niciodată un loc de muncă, victime ale violenței domestice sau traficului, persoane eliberate din pușcărie sau aflate în sistemul de probațiune. Calculatoarele reparate de ei ajung la școlile sau elevii care au nevoie, iar în perioada pandemiei această nevoie a explodat. Școala 9 a mers pe fiecare verigă din acest lanț al binelui: de la ONG-ul care a donat calculatoarele până la elevii de la Școala nr. 2 din Videle care au primit un laborator de informatică funcțional.
„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…