
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

Bate din picioare, asemeni lui Goe, dar nu pe peronul din urbea X, ci pe o terasă cochetă de pe o îndepărtată insulă din arhipelagul dodecanez.
Bate din picioare, lovește cu furculița în farfurie, strigă.
„I deserve it!”
Părinții încearcă să-l liniștească, spunându-i ceva în șoaptă, dar copilul continuă să strige că i se cuvine acel ceva (nu contează ce) și că ei, părinții, trebuie să îi îndeplinească dorința. Scena a continuat încă vreo 5 minute, timp în care ospătarii au încercat să afle care este problema, iar mama a plecat cu copilul care nu contenea cu strigătele.
„A existat un mare interes, inclusiv din partea domnului ministru al Educației”, spune Eduard Novak despre ideea ca, înainte de matematică, română sau istorie, copiii să facă în fiecare dimineață 45 de minute de mișcare și educație pentru nutriție.
Ideea lui Eduard Novak, noul ministru al Sportului, a fost privită cu o sprânceană ridicată de profesori la început. Nu s-a lăsat descurajat și își caută susținători la Ministerul Educației. Se gândește deja la parteneriate cu ministerele Educației și Sănătății pentru a face programe care să-i apropie pe copii și adolescenți de sport, mai ales după această perioadă sedentară de școală online.
În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.