
Interesată de semiotică, de nevăzut, oameni, non-oameni, nonsens, coduri și sisteme.

În urmă cu doi ani a intrat în vigoare legea anti-bullying și a început să aibă și efecte. Unele cazuri grave în care elevii au fost agresați de colegi au ajuns în instanță. Psihoterapeuta Carmen Buțerchi explică ce înseamnă bullyingul și efectele pe care le are pe termen lung. Această formă de hărțuire nu este doar de natură fizică, se referă și la tachinare, excludere, presiune psihică. Atât legea, cât și societatea pun sub lupă agresorul, dar există mai multe nuanțe aici. Există și agresorii pasivi care îl susțin pe agresor și îl incită, iar acest comportament poate face la fel de mult rău.
O echipă de bicicliști din Iași vrea să transforme Iașiul în „orașul bicicletelor” și crede că orașul lor poate deveni primul din țară în care copiii să meargă pe două roți la școală. Vor să convingă Ministerul Educației să introducă ore de ciclism în școli și autoritățile locale să construiască piste potrivite. Și-au luat ca exemplu Olanda, unde 80% dintre copiii se deplasează pe bicicletă cel puțin de trei ori pe săptămână. „Un biciclist în plus înseamnă o mașină în minus în trafic” este moto-ul sub care organizează tot felul de evenimente pentru popularizarea deplasării pe două roți.
În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.