Nota din cloud

Cu mâna dreaptă, profesoara de română trece absențele pe catalogul cât jumătate de catedră și cu mâna stângă – click, swipe, click – bifează chiulangiii direct pe telefonul slim mini 5S. „Muncă dublă”, ar spune combatanții Adservio, o platformă de management educațional cu un catalog digital incorporat; „adaptare la nou și la tehnologie”, spune profesoara Monica Coțofan.

Predă limba și literatura română la liceu, o profesie pe care și-a dorit-o dintotdeauna și a ajuns s-o practice de peste 25 de ani. Din 2012 este și directoare la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” din Iași. Are părul de culoarea vișinelor coapte și-l ține tuns scurt, cu vârfurile ușor arcuite și bretonul tapat deasupra ochelarilor cu rame dreptunghiulare. Schimbă colierul în funcție de ținută și biroul ei are mai mereu ușa larg deschisă – prima pe stânga, cum intri în liceu.

Nu fost dintotdeauna o susținătoare ferventă a Adservio, platforma digitală pe care o accesează deja de aproape 10 ani, la începutul fiecărei ore. Mai ales că a apărut în școală în 2008, pe vremea când cei mai mulți oameni aveau internet fără fibră optică și-un calculator greoi cu unitate, pe care îl foloseau mai mult pentru Yahoo! Messenger.

Pe atunci, platforma creată de Alexandru Holicov, un tânăr de 22 de ani din Iași, nu se lăuda cu prea multe funcționalități, dincolo de voința de a face lucruri nemaivăzute. Era locul în care puteai trece note, absențe, puteai lăsa observații și mesaje pentru părinți, dar chiar și asta părea de domeniul fantasticului într-un liceu din 2008 care nu cunoștea conexiunea la internet și avea doar câteva calculatoare antice în sala de informatică.

Holicov are acum 32 de ani, e un tip înalt și arată ca proaspăt scos dintr-un dressing perfect compartimentat. A fost primul antreprenor român acceptat în programul internațional EY Accelerating Entrepreneurs, care se adresează startup-urilor axate pe tehnologie. Muncește de la 18 ani, de când era student la Facultatea de Construcții, pentru că modelul de muncă învățat în familie a fost antreprenoriatul – are 27 de veri și toți sunt implicați într-un fel sau altul într-o afacere începută pe cont propriu. Primul lui business a fost o firmă de leasing și a durat doi ani, apoi a investit în imobiliare. După aceste experiențe, gena antreprenorială a ieșit și mai mult la suprafață: și-a propus să schimbe sistemul de învățământ greoi și birocratic prin intermediul tehnologiei. Împreună cu unul dintre verii săi, Ștefan Holicov, 31 de ani, a dezvoltat o platformă de management educațional menită să ușureze munca tuturor: profesorilor, elevilor și părinților.

Investiţia iniţială s-a ridicat la aproximativ 30.000 de euro, bani strânși din afacerile anterioare. Deși această sumă a acoperit echipamente, infrastructură și soft, pe parcurs au avut nevoie și de împrumuturi la bancă, iar cel mai consistent a fost de aproape 400.000 euro, buget pentru implementarea platformei în câteva unități școlare din Iași – „buget pentru progres”. Digitalizarea activității școlare pleacă de la un cost minimum de 1 euro per elev pe lună timp de 9 luni pe an (serviciul fiind gratuit în timpul vacanței), iar prețul final variază în funcție de mărimea școlii și de echipamentele achiziționate.

Pentru că Adservio a fost gândit ca un program menit să ușureze actul de educație, adică dedicat domeniului public, nu au vrut să lanseze proiectul doar în cadrul școlilor private, unde poate le-ar fi fost mai ușor. Și-au dorit greul: să schimbe mentalități, feluri de a comunica și a colabora în numele educației.

Adservio are atâtea module câte categorii de utilizatori există: părinți, elevi, profesori, diriginți, directori și secretari. Astfel, elevii sunt mereu la curent cu situația școlară, văd grafice de performanță privind propria evoluție, algoritmi care arată probabilitatea de ascultare, își pot face teste de autocunoaștere și au posibilitatea de a urca temele și proiectele pe platformă. Părinții pot vedea în timp real notele și absențele copiilor, au acces la scutiri și pot adăuga sursa motivării absențelor, comunică direct, individual, cu profesorii sau directorii școlii. Profesorii introduc note și absențe dintr-un click, beneficiază de calcularea automată a mediilor, au la dispoziție o evidență a activităților școlare și extrașcolare, pot motiva absențe prin introducerea scutirilor, elevii în prag de corigență le sunt semnalați pe platformă și au la dispoziție statistici legate de performanța clasei. Directorii și secretarii școlii pot vedea pe Adservio clasamentul general și situația detaliată a fiecărui elev, foile lor matricole, rapoarte statistice și de activitate ale cadrelor didactice și au la dispoziție o mesagerie securizată prin intermediul căreia pot discuta cu părinții și profesorii din școală. Ministerul Educației Naționale și inspectoratele școlare județene ar putea prelua rapoarte și statistici relevante direct din platformă în timp real, ceea ce ar ajuta la elaborarea de politici eficiente.

Împreună cu vărul și partenerul lui de business, Ștefan Holicov, care este și absolvent al liceului „Vasile Alecsandri”, Alexandru Holicov a mers să-i propună ideea directorului din 2008, Nelu Tudorache. Nu aveau pe atunci decât o schiță, o simplă prezentare în care explicau ce ar trebui să facă platforma. Au mers acolo din simplul motiv că Ștefan absolvise liceul cu vreo 5 ani în urmă și-l știa pe Tudorache, un om deschis, la ușa căruia simțeau că pot să bată.

Pentru prima versiune Adservio s-au construit calculatoare speciale, cu monitoare, plăci de bază și alte componente integrate în carcase de plexiglas. Pe atunci, profesorii primeau un stick, plus date de logare. Ca să acceseze platforma, trebuia să-l introducă în calculator. Spre deosebire de varianta cu care s-a lansat în 2008, în prezent Adservio poate fi accesat de pe orice dispozitiv – tabletă, smartphone, desktop sau laptop – iar securitatea datelor este „bancară”, totul fiind stocat în cloud.

Deși există în 120 de unităţi de învăţământ din România şi 3 în Republica Moldova care folosesc Adservio, majoritatea sunt în Iaşi, Alba Iulia şi Bucureşti, iar numărul celor care au refuzat este încă destul de mare. În Alba Iulia au ajuns datorită parteneriatului cu Telekom Romania. Multinaționala a semnat cu Primăria Municipiului Alba Iulia un protocol pentru implementarea unui proiect-pilot de modernizare a învățământului local. Acesta presupune implementarea unui pachet educaţional integrat, bazat pe platforma de management educaţional instalată pe tablete dotate cu cartele de date, pentru a fi folosite chiar și când nu există o conexiune wi-fi.

Principalul argument al combatanților Adservio este munca dublă – câtă vreme catalogul tradițional, pe hârtie, va rămâne obligatoriu de completat în fișa postului, toate încercările de a moderniza sistemul sunt privite cu scepticism. În acest sens, prin 2012, câteva școli din Iași care utilizau platforma au făcut o petiţie către Ministerul Educaţiei, cerând eliminarea catalogului „pe hârtie” un an de zile – de probă – pentru a cântări mai precis beneficiile. Însă nu s-a întâmplat nimic, iar directorii nu au puterea de a schimba mare lucru în unitatea de învățământ pe care o conduc. Dacă ordinele nu vin de la minister, decizia de a completa catalogul electronic rămâne la latitudinea fiecăruia. Alexandru Holicov spune că a trimis o mulțime de petiții la Ministerul Educației Naționale, iar singurul răspuns concret pe care l-a primit, pe lângă „felicitări pentru activitate” a fost promisiunea unei invitații de participare la o licitație, atunci când se va implementa o astfel de platformă electronică la nivel de național. Nu i-au spus când. „Cum văd eu lucrurile”, spune Holicov, „pe o piață liberă, companiile ca Adservio ar primi acreditare de la Minister, iar școlile ar beneficia de un sistem descentralizat, ca să poată alege fiecare platforma de care crede că are nevoie. Noi încercăm să revoluționăm educația în România fără niciun sprijin de la Ministerul Educației sau din interior. Avem exemple pozitive de 10 ani de când facem asta și nimeni nu ne-a sunat să ne întrebe de sănătate.”

Monica Coțofan era cadru didactic în 2008, când Adservio și-a încercat norocul în liceul „Vasile Alecsandri” din Iași. Recunoaște că, la început, în postura de profesor filolog fără competențe digitale, i-a fost destul de greu. Lumea nu prea avea smatphone-uri pe atunci, iar tehnologia era destul de departe de puterea ei de înțelegere. Dar cum niciun lucru nu se schimbă în mai bine dacă rămâi pe pământ bătătorit, profesoara de română și-a dat seama că trebuie să dea dovadă de deschidere.

„Lumea nu poate funcționa după rigorile și regulile de acum o sută de ani”, spune Coțofan, „trebuie să ne adaptăm la nou și la tehnologie, nu putem să refuzăm să creștem, alături de elevi practic, că altfel o să stagnăm tot timpul.”

Poate că nu trecea notele întotdeauna în timp real la început, poate lăsa observații la două zile după un eveniment, dar sunt obiceiuri la care a renunțat treptat. Platforma i-a dat toate motivele să se adapteze și să creadă în ea. Astăzi, chiar ea îi numește sceptici, chiar ostili, pe cei care încă se împotrivesc, chiar dacă a rămas un procent foarte mic, de 2-3 profesori la 100 de angajați, care sunt reticenți. „Noi discutăm și luăm o decizie la nivel de școală, nu întotdeauna există o unanimitate, cu privire la orice măsură s-ar lua. Majoritatea decide.”

Profesorul Tudorache, fost director al liceului, povestește că și el a avut temeri la început și glumește spunând că, uneori, nu e chiar bine să fii primul. „Când faci ceva nou, poți să dai și greș. Prima oară a fost destul de greu, până i-am convins pe toți să fie de acord.” Deși implementarea a fost greoaie, pentru că trebuia să convingă pe toată lumea, a văzut-o ca pe o oportunitate. După zeci de discuții și prezentări în fața consiliului profesoral și a reprezentaților părinților, feedback-ul a fost bun, mai ales din partea celor din urmă. În asociația de părinți votul a fost de 97% sau chiar peste, acesta fiind și organismul care susține financiar catalogul digital. 

Faptul că se trec note și absențe – de care părintele află fix în momentul în care se iau – este primul avantaj comunicat, iar directoarea Coțofan spune că sunt două elemente importante, care au dus, în ceea ce îi privește, la eliminarea absenteismului – pentru că monitorizarea strictă a părintelui mai temperează avântul elevului de a sări peste câte-o oră. Dar dincolo de absențe și note, platforma a pus la punct o mesagerie privată foarte bine securizată, care ușurează comunicarea. Și între director și profesori, și între profesori și părinți. „Ședințele au o anumită periodicitate, de regulă o dată pe lună, or copilul într-o lună primește note care îi pot afecta parcursul școlar și e important ca părintele să știe și să-l poată ajuta când încă se mai pot schimba lucruri”, spune directoarea liceului. Alecsandri este un liceu cu aproximativ 1.000 de elevi, iar mesajele pe care profesorii le transmit către părinți nu sunt, așadar, puține. Prin Adservio, profesorul primește imediat un feedback cu privire la numărul celor care au citit mesajele, iar părinții pot să pună întrebări și să ceară clarificări în timp real.

Pe de altă parte, catalogul electronic scutește școala de mult timp. Fără un astfel de instrument, dacă ar fi vrut să le comunice tuturor colegilor un mesaj, ceea ce ar fi însemnat mobilizarea întregii resurse didactice, ar fi trebuit ca secretariatul să sune, portarii să alerge prin școală să-i caute pe profesori. „Prin acest sistem, eu trimit mesajul și câteva secunde durează să ajungă la o întreagă listă de receptori. Astfel, am garanția că toți colegii au citit și au înțeles solicitarea mea”, spune Monica Coțofan.

Având în vedere că nu se poate renunța la catalogul de hârtie decât prin ordin de ministru, actuala directoare și fostul director sunt de aceeași părere: beneficiile catalogului electronic întrec cu mult frustrarea muncii în plus. Pe lângă catalogul mare și catalogul electronic, el are și un catalog personal, pe clase, în care își notează tot felul. „Adică eu, și cu vederea mea slabă și cu catalogul meu personal, tot îmi iau 2-3 minute după oră să completez în telefon. E un efort în plus, dar nu exagerat. Față de beneficii, nu-i nimic.” Și totuși nu înțelege de ce nu există încă o obligativitate în lege.

Din Adservio se poate extrage foarte ușor catalogul clasic, poate fi printat și arhivat, iar securitatea datelor e foarte bună. În toți anii – 10 aproape – nu au avut nicio problemă. Platforma le permite profesorilor să-și strângă portofoliul, etichetând elevii care au participat la diverse proiecte. O astfel de activitate la zi le ușurează munca celor care se pregătesc de gradul I sau II.

După ce au adus pe platformă informații despre toate facultățile din România, cu tot ce trebuie să știe absolvenții – până și ultima medie cu care s-a intrat anul trecut, dezvoltatorii plănuiesc să închidă cercul și să aducă și angajatorii. Astfel, dacă elevul decide să meargă la Facultatea de Textile-Pielărie în Iași, dar nu vrea să plece din oraș, rezultatele testului de îndrumare în carieră de pe Adservio îi va arăta toate opțiunile de angajare din domeniul respectiv, existente la el în oraș.

Liceenii de la „Vasile Alecsandri” recunosc că, de când cu Adservio, se gândesc de două ori atunci când își propun să nu mai meargă la ultima oră.

Iar faptul că există un algoritm cu probabilitate de ascultare, adică o metodă de calcul care vede câte note și câte absențe ai comparativ cu ceilalți, nu prea contează. „Un profesor te ascultă că are ceva cu tine, nu pentru că îi spune Adservio să te asculte”, comentează, ușor frustrat, un elev de clasa a XII-a. Un altul spune că sunt și profesori care folosesc platforma pe post de amenințare. Le spun că bifează un minus dacă nu fac liniște – minus care poate fi văzut instantaneu de părinții conectați la Adservio, părinți care-i pot trage pe ei la răspundere. „Profesorul vede Adservio ca o modalitate de a instrui. Pentru că se află mult mai repede și, dacă nu faci ce zice profesorul, ești pasibil de sancțiuni. Dacă era doar în catalog, nu se afla așa de repede și, când se afla, era faptul consumat.” O elevă contracarează cu zâmbet și spune că, înainte de Adservio, când era în generală, dacă lua o notă mică trebuia să înfrunte supărarea alor ei atunci când dădea raportul notelor din ziua respectivă. Acum, dacă ia un 3, până ajunge ea acasă, mama s-a și supărat, s-a și calmat.

În 2015, Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și Sorin Mihai Câmpeanu, Ministrul Educației de la vremea aceea, au lansat platforma electronică eCatalog S3 în toate școlile și liceele din sector. Website-ul Primăriei Sectorului 3 anunță că profesorii au renunțat să meargă la ore cu tradiționalul catalog, acesta fiind înlocuit de un laptop de pe care, prin intermediul tehnologiei wireless, pot accesa aplicația eCatalogS3. Însă acest lucru nu este adevărat. În lipsa unui ordin de ministru care să elimine catalogul de hârtie, profesorii sunt obligați prin lege să îl completeze. Deși Sorin Câmpeanu a promis la vremea aceea că va da un ordin de ministru pentru înlocuirea catalogului de hârtie, Ministerul Educației nu are, în prezent, un plan de implementare a catalogului electronic la nivel național; și nici buget alocat.

Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din București a trecut și prin experiența Adservio și apoi prin experiența Catalogului electronic S3. Reka Vadasz, directoarea liceului, spune că obligația profesorilor este să completeze catalogul de hârtie, iar completarea catalogului digital înseamnă muncă dublă – fie el Adservio sau Catalog S3 – ceea ce „este în detrimentul învățării, pierdem minute prețioase din ore”.

Când profesorii din școală au decis că nu mai vor să facă muncă dublă, totul a eșuat. „Asta e problema, că ori face toată lumea, ori nu. Nefiind niciun cadru legislativ...”

Pentru că nu a existat un ordin de ministru care să legifereze înlocuirea completă a catalogului pe hârtie, au renunțat la orice formă de raportare electronică. Înainte să apară Catalogul electronic S3, Adservio a funcționat doar pentru că părinții plăteau în plus pentru completarea acestuia de un angajat al școlii. Însă n-au reușit să vadă beneficiile platformei. Nefiind completată în timp real, ci abia săptămânal, promisiunea conectării permanente nu putea fi atinsă.

Nicolae Diță, directorul adjunct al Colegiului Național „Matei Basarab”, un alt liceu din sectorul 3 care beneficiază de platforma oferită de administrația publică, spune că nu toți profesorii completează catalogul electronic. Mai mult, au fost colegi care au refuzat să participe la cursurile de formare. „Nu știu să vă spun motivele. Pur și simplu, unii au crezut că nu e de competența lor să țină o evidență dublă, dar majoritatea, din câte știu eu, îl folosesc și îl completează.” Până nu se va renunța la varianta letrică, platforma electronică rămâne un subsidiar. Ceea ce se reflectă și în modul de completare, săptămânal sau chiar la final de semestru. Diță spune că este foarte greu pentru profesori să meargă cu laptopul tot timpul. Deși este suficient un telefon pentru logare, există cadre didactive mai în vârstă care nu folosesc un smartphone, astfel că le-ar fi mai ușor un calculator pentru că are un ecran mai mare. „Sunt diverse problemuțe care ne împiedică să fim la zi cu ambele.” În schimb, cea mai apreciată este mesageria. Se creează o comunitate interesantă, unde se pot raporta tot felul de lucruri de interes pentru părinți. Sunt câțiva dintre diriginți care folosesc catalogul electronic tocmai pentru a raporta săptămânal situațiile, de a comunica cu părinții care nu pot ajunge la toate ședințele.

La aproape trei ani de la anunțarea proiectului, Primăria Sectorului 3 susține că obiectivul general al proiectului-pilot de implementare a catalogului electronic – îmbunătățirea notelor și reducerea absenteismului școlar – a fost atins. Administrația spune că absențele nemotivate au scăzut de la 66.827 absențe la nivel gimnazial în anul școlar 2015-2016 la 24.750 în anul școlar 2017-2018, și de la 225.826 la nivel liceal în anul școlar 2015-2016 la 77.147 în anul școlar 2017-2018.

Holicov a renunțat să mai bată la ușa Ministerului Educației momentan. Continuă munca de convingere cu directorii școlilor și primarii orașelor din țară, căci „munca de Sisif” îi reflectă cel mai bine viziunea. Dar lucrează și la un plan de extindere. Deși Adservio a trecut de doi ani deja granițele României, fiind implementat în două școli din Republica Moldova, Alexandru Holicov e hotărât să ducă Adservio și-n Ungaria, Bulgaria, Polonia, iar apoi în toate țările vorbitoare de limbă engleză. „Am fost prezenți la mai multe târguri internaționale de educație, știm cam ce se întâmplă la nivel global și suntem poziționați în cap de serie.”

Profesorul Tudorache, fost director al liceului „Vasile Alecsandri”, spune că avea mari speranțe la început. Își imagina că se va generaliza tipul ăsta de platformă și toată lumea va începe să folosească în mod exclusiv catalogul electronic. Gândul posibilelor schimbări și promisiuni îi trezește acum un entuziasm ceva mai rezervat. Dacă o piuliță nu merge, platforma nu poate să livreze așa cum e gândit. Și sunt încă multe piulițe care rămân pe dinafară.

Monica Coțofan, actuala directoare, nu-și imaginează cum ar fi să revină la forma de comunicare tradițională, ante-Adservio; și face tot ce poate să popularizeze platforma în rândul colegilor. Organizează regulat sesiuni de instruire cu toți profesorii, toți elevii și toți părinții, pentru că Adservio se dezvoltă continuu din feedback-ul celor care îl folosesc, iar elevi noi și părinți se alătură în fiecare an. „Sistemul este foarte bun dacă este folosit la timp”, spune profesoara de română, „la timp” fiind detaliul care face diferența și împarte actorii principali în solidari sau combatanți.