
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

În toamna anului trecut, profesoara de engleză Teodora Trișcă punea public întrebarea: „Vrei să predai o lună la țară?”. Practic, voia să organizeze rezidențe educaționale în Lechința, Bistrița-Năsăud, un sat cu dealuri verzi și poezie, dar cu puține oportunități de activități extrașcolare pentru elevi. Nebunia de a atrage orășeni să lucreze cu copiii de la țară i-a ieșit. A avut loc deja sesiunea de teatru și de aikido și urmează tabăra de informatică.
Kuna Valentin Gabor are 18 ani, părul blond-castaniu și e mereu atent la cum se îmbracă. Viața lui se învârte între rezolvat variante de Bac acasă la profesoara lui de istorie, desenat rochii inspirate după creațiile caselor de design Dior sau Chanel și familia sa de romi tradiționali, gabori, care fac burlane „de când se știu“. Este primul din familia sa care va da BAC-ul și plănuiește să meargă la facultate. Pe lângă pasiunea pentru modă, vrea să vorbească despre prejudecățile la adresa romilor. „Nu pot să-mi văd doar de pasiunile mele, în timp ce încă sunt români care spun că toți romii sunt hoți sau vor doar să facă mulți copii.“
Din primul său an de predat, Alexandra Chirea și-a dat seama că, pentru a se înțelege cu elevii, trebuie să le vorbească pe limba lor. I-a cumințit până și pe cei care deranjau constant orele de curs pentru că a știut să-i asculte, iar copiii au observat asta. 14 ani mai târziu, pusă în fața grevei din educație, profesoara de franceză care predă acum la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Capitală a ales să-și continue orele. O schimbare în educație nu trebuie să se oprească la majorarea salariilor „obscen de mici” ale profesorilor, ci să continue inclusiv printr-o reformă internă, o „curățenie” pe care cadrele didactice să o facă printre ele și o îmbunătățire a modului în care se ocupă de elevi. „Cred că ar trebui să fim cu toții dați afară și să începem să angajăm de la zero”, spune profesoara.