Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.
În ultimele două module din clasa a 12-a, elevii merg la școală doar pentru disciplinele de Bac, trei zile pe săptămână. Mai mult, pot alege cu care profesor să se pregătească, astfel că se poate întâmpla ca patru ani să fi făcut româna cu cineva și în ultimele două module să se pregătească cu altcineva. Asta se întâmplă la un liceu care anul trecut a fost pe primul loc după rezultatele la examenul maturității - 9,29 media notelor și rata de promovabilitate de 99%. Sună a utopie, dar este realitatea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din capitală care a intrat într-un program-pilot care testează alte strategii de învățare, cu aprobarea Ministerului Educației. Sunt 34 astfel de școli în toată țara.
Niciun partid nu-și asumă alocarea a 6% din PIB pentru educație în următorul an, deși Legea Educației prevede acest procent încă din 2011. Este principala critică pe care Societatea Academică din România (SAR) o aduce partidelor care candidează la alegerile parlamentare. SAR evidențiază într-o analiză „bilele albe“ și „bilele negre“ din programele de guvernare pentru educație ale politicienilor care cheamă cetățenii la vot pe 6 decembrie.
Ionuț Deaconu, un tată de 44 de ani, s-a întors în 2019 din Dubai, unde a lucrat într-o școală privată. Și-a cumpărat o casă cu un teren generos în Moșoaia, lângă Pitești, județul Argeș, și vrea să ridice acolo o unitate de învățământ modernă care să inverseze migrația școlară de la oraș către rural. Pentru asta, vrea să facă un apel către alți părinți care vor să investească timp și bani în școala visurilor lor. Știe că e un proiect pe termen lung, dar speră că școala va fi gata până când fetița lui, de 1 an acum, va intra în clasa pregătitoare.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
