
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Dezamăgirea resimțită de cadrele didactice la început de an școlar nu ține doar de lipsa resurselor, ci și de fragilitatea emoțională pe care o provoacă sentimentul că duc greul singuri. Consecințele acestei stări se reflectă atât în sănătatea lor psihologică, cât și în relația cu elevii. Psihoterapeuta Domnica Petrovai a vorbit înainte de un început de an școlar complicat, cu proteste și incertitudini, despre primele semne ale epuizării și strategiile care îi pot ajuta pe profesori să-și păstreze echilibrul interior.
Am avut ocazia să particip în calitate de membru observator din partea Consiliului Elevilor la concursurile de directori și directori adjuncți din județul meu, Vrancea. Observator înseamnă că nu am avut voie să pun întrebări candidaților, din păcate. Am văzut profesorii devenind elevi și nu unii foarte bine pregătiți, am văzut profesori fără viziune, perorând discursuri lăbărțate și deloc concrete. În plină pandemie, când școala a fost în nemilosul joc online-offline, am întâlnit profesori care se visează directori, dar nu știu să lucreze pe calculator.
Elevii români nu au răbdare să citească un text mai lung, sunt mai puțin perseverenți, folosesc mai mult AI pentru teme, nu se pot adapta la o situație nouă. Sunt informații pe care le avem din testările PISA 2025. La ele ar trebui să ne uităm cu atenție, spune Miyako Ikeda, analistă senioară la Directoratul de Educație și Competențe de la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică - OCDE.