
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

Profesor și lingvist, Corina Popa este fondatoarea primei Școli de Gramatică din țară. Cursurile create pentru elevii de gimnaziu și liceu au o programă proprie, utilizează metode noi și interactive și sunt susținute de profesioniști. A deprins idei de bune practici în Spania, unde a avut o bursă pentru doctorat și apoi posibilitatea să fie asistent universitar. „Dacă, în învățământul românesc, olimpicul este elevul de succes, în sistemul spaniol, competițiile nu reprezintă o prioritate. Media este factorul decizional pentru nivelul educației. Elevul apreciat este cel care se exprimă liber, gândește critic și este creativ”, explică Corina.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de angajare a elevilor și studenților cu vârste între 15 și 29 de ani, potrivit Eurostat. La capătul opus este Olanda, unde 70% dintre tineri lucrează și merg, în același timp, și la ore. Cercetările arată că tinerii care muncesc încă de pe băncile școlii învață să-și gestioneze mai eficient timpul și devin mai responsabili și mai motivați. Cu toate astea, peste 60% dintre tineri nu vor fi pregătiți pentru un loc de muncă, în 2030. Cum îi pot sprijini școlile?
Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.