
Reporter la început de drum, #peteren și social media. În timpul liber își schimbă culoarea la păr ca pe dresuri.

„Că e făcut de președinte sau de prim-ministru nu mai contează, important e să înțelegem odată că, dacă renunțăm la educație, renunțăm la tot”, spune despre proiectul „România Educată” Viforel Dorobanțu, directorul școlii din comuna Curcani, Călărași. Acesta explică, pentru Școala 9, care sunt reușitele din ultimul an la clasa a V-a, unde a început pilotarea și cum e să fii singura școală de la sat parte din program. Elevii lui au experimentat deja educația fără teze și orele de matematică în curtea școlii. Numai doi din 16 profesori au fost reticenți la schimbare.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
Trăim vremuri critice, în care e necesar să (re)învățăm o multitudine de lucruri: să ne raportăm la resursele naturale într-un mod mai sustenabil, să ne reconciliem relația cu mediul înconjurător, să le înlesnim generațiilor tinere o conexiune mai profundă cu natura și să le sădim respectul pentru toate formele de viață existente.