
Scriitor. Excelolog. Organizator. Părinte. A lucrat la săptămânale, trimestriale și o agenție de știri și a coordonat o revistă pentru bărbați.

Școlile nu se vor mai închide dacă incidența îmbolnăvirii cu Covid-19 depășește 6 cazuri la mia de locuitori, așa cum a fost stabilit înaintea de 13 septembrie. Vineri va fi discutat și adoptat noul ordin comun al Ministerelor Educației și Sănătății, ca toate școlile să știe ce fac începând de luni. În prezent, aproape 8% din elevii român învață în online. Școlile trebuie să fie ultimele care se închid, este o decizie luată aproape la unison în lume. Școala 9 a analizat în ce situații Germania, Marea Britanie și Italia își trimit elevii să învețe din fața calculatoarelor.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Un atac cu bombă în apropierea unei școli din Kabul, Afganistan, a dus la moartea a 85 de eleve. În Nigeria, în ultima jumătate de an, 600 de elevi au fost răpiți direct de pe băncile școlii de grupări criminale. Sunt știri care rareori ajung în România, aflată la 8000 de kilometri de Nigeria și la 3700 de Afganistan. Activista și experta în securitate Kemi Okenyodo de la organizația West Partners Africa a explicat pentru Școala 9 de ce ei fac tot posibilul ca realitatea din țara lor să fie cunoscută în lume și de ce școlile au devenit o țintă: extremiștii au înțeles că educația este cea mai eficientă armă împotriva lor.