
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Nu există nicio sală de clasă fără un conflict. Diferența o face modul în care e soluționat. Asta crede psihoterapeuta Gabriela Bărbulescu și a împărtășit câteva trucuri și cu profesorii care au participat la seminarul organizat de Asociația Valori în Educație (AVE) unde s-a discutat despre soluții și moduri în care profesorii îi pot ajuta pe elevi să se integreze în colectiv și să își schimbe comportamentul.
A fost a treia ediție a evenimentului „Care-i faza cu știința”, la Liceul Tehnologic Independența din județul Constanța. Letiția Pârcălăbescu, cercetătoare în inteligență artificială la Universitatea Heidelberg din Germania, s-a întâlnit online cu elevii și le-a răspuns la toate curiozitățile legate de aplicațiile pe care le folosesc. Au vrut să știe de ce ChatGPT nu spune adevărul, doar face fraze frumoase, despre furtul de date, cum au ajuns aplicațiile ca Snapchat să dialogheze și să pună întrebări „ca un om” și cât de aproape suntem de momentul în care roboții se vor întoarce împotriva omenirii, așa cum s-a întâmplat în filmul „Terminator”.
Anastasiia Kamenieva va asocia întotdeauna perioada în care a început războiul în Ucraina cu cea a majoratului ei. A descoperit între timp și cum e să ai un loc de muncă, căci s-a angajat într-un ONG care îi sprijină pe ucrainenii refugiați în România. I-a ajutat, de pildă, pe participanții de la Festivalul Ideo Ideis, copii și adolescenți din țara ei natală, să se înțeleagă cu mentorii atelierelor de teatru. Anastasiia locuiește de peste șapte ani în București, unde s-a mutat cu familia după ce Rusia a ocupat Peninsula Crimeea, din sudul Ucrainei. Se exprimă ca o nativă în română și, asemenea celor de vârsta ei, se gândește la facultate și la viitor.