A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).
Există o criză a profesorilor peste tot în lume. În România, aproape 80% dintre cadrele didactice au peste 35 de ani. De Ziua Internațională a educației vă prezentăm povestea Anei Maria Dița, olimpică la pedagogie. Tânăra este determinată să fie educatoare, știa de altfel că va lucra în învățământ de când era la grădiniță. Acum este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național „Spiru Haret” din Târgu Jiu și a povestit pentru Școala 9 despre decizia de a urma un liceu pedagogic și despre ce a învățat în urma orelor de practică.
Când a devenit profesoară, Camelia Constantea se aștepta să prindă un post într-o școală în oraș. A ajuns la sat, unde nu a găsit „școala bună” la care visa, ci un catalog care se tot împuțina. „Eram total ruptă de realitate”, spune profesoara. După mai bine de 20 de ani de predat în satul Viișoara, azi în fotoliul de director, Camelia nu s-ar mai duce la o școală de la oraș. Am discutat cu cea care în 2024 a câștigat premiul Profesorul Anului din mediul rural la categoria „Prevenirea abandonului școlar”, pentru a vedea ce soluții a identificat ca să-i aducă pe copii în bănci.
În ultimele două module din clasa a 12-a, elevii merg la școală doar pentru disciplinele de Bac, trei zile pe săptămână. Mai mult, pot alege cu care profesor să se pregătească, astfel că se poate întâmpla ca patru ani să fi făcut româna cu cineva și în ultimele două module să se pregătească cu altcineva. Asta se întâmplă la un liceu care anul trecut a fost pe primul loc după rezultatele la examenul maturității - 9,29 media notelor și rata de promovabilitate de 99%. Sună a utopie, dar este realitatea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din capitală care a intrat într-un program-pilot care testează alte strategii de învățare, cu aprobarea Ministerului Educației. Sunt 34 astfel de școli în toată țara.
