
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Examenele finale pentru absolvenții claselor a VIII-a și a XII-a se apropie. Primele două luni de vară se topesc într-un examen și nu putem să nu ne întrebăm cum vor funcționa profesorii, după alte câteva luni în care au trecut prin stresul adaptării la noi paradigme de predare, de multe ori de pe o zi pe alta.
Pe ultimul loc în Europa la consumul de carte, România nu s-a aflat printre țările fruntașe la numărul de persoane vaccinate; să fie asta o explicație pentru inflația pe piața dezinformării cu care ne confruntăm în contextul pandemiei? Ce ar trebui să conțină o oră de educație civică pentru elevi? De ce tot mai mulți absolvenți de liceu aleg Studiile de securitate, în timp ce specializări precum Istoria și Filosofia rămân fără studenți? La aceste întrebări ne-a răspuns profesorul de filosofie Ciprian Mihali de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fost ambasador în opt țări africane și din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.
Peste 1.200 de profesori, scriitori, cercetători, artiști, studenți și jurnaliști din țară și din diaspora au semnat scrisoarea publică „Stop austerității în educație – 5 principii pentru reconstrucția sistemului de educație din România”, inițiată de Alianța pentru Educație.