
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Părinții care întârziau cu plata mesei au fost avertizați printr-un afiș „să nu mai aducă copiii la grădiniță”, iar pe dulap exista lista cu restanțierii la produsele de igienă personală: hârtie igienică, săpun lichid sau prosoape de hârtie. S-a întâmplat la grădinița „Rază de soare” din Bacău. Părinții s-au revoltat, au făcut plângere la inspectorat, iar conducerea școlii a recunoscut ca nefericită gestionarea situației, dar susține și că totul este legal. Acest caz deschide însă o discuție importantă despre bugetul școlilor, în ce măsură sunt prea puțini bani sau doar sunt manageriați prost.
Am fost în școala din Călărași unde deja s-au pilotat planuri-cadru diferite în ultimii patru ani. Cum au făcut asta și cu ce rezultate? Întrebări pe care și le pun azi profesorii multor licee, aflați în situația de a alege ce tip de planuri-cadru implementează, căci Ministerul Educației le oferă două variante. O opțiune „conservatoare”, în care „niciunei discipline nu i s-au tăiat orele” și una „curajoasă”, în care școlile au libertate să își facă orarul după capul lor și să pună în el și activități care până acum intrau la „extracurricular”.
Când a început anul școlar, am lansat a doua temă din cadrul proiectului de jurnalism de soluții REZOLVAT - literația. Fără ca acest cuvânt să fi intrat în DEX încă, este totuși folosit în politici educaționale și cancelarii. Vorbim de abilitatea de a înțelege un text și a folosi informațiile din el, abilitate necesară la toate disciplinele. După trei luni, adunăm cele trei podcasturi și 11 articole într-un kit cu soluții pentru creșterea nivelului literației elevilor.