
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Vremurile miuțelor și jocurilor de-a prinselea pe mijlocul străzii au apus. Orașele au devenit tot mai nesigure pentru copii, iar părinții tot mai temători să-i lase singuri. Mai mult, nu doar că și-au pierdut locurile de joacă, treptat rămân și fără dreptul de a-și însoți părinții la restaurant sau în hoteluri. S-a întâmplat recent ca un local din București să impună regula ca cei mici să stea permanent așezați, dar e un trend global. Polarizată, discuția pendulează între „locurile child free încalcă drepturile omului” și „copiilor crescuți cu prea multă libertate le lipsește bunul simț”. Dar dezbaterea e multifațetată și cu rădăcini până în comunism.
Alexandru Dan este cercetător în AI și a predat la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, unde a pregătit elevii pentru Olimpiada de Informatică. Am discutat despre viitorul școlii românești și cât de pregătit este sistemul educațional pentru AI.
Elevii care nu merg constant la ore vor avea rezultate mai slabe și riscă să fie exmatriculați, ori să renunțe singuri la școală. Dar absenteismul, fie el motivat sau nemotivat, are și efecte pe termen lung asupra copiilor, dincolo de pereții școlii, arată un nou studiu făcut de Universitatea Strathclyde din Marea Britanie: elevii care absentează des nu-și dezvoltă suficient abilitățile sociale și de comunicare, au șanse mai mici să obțină o calificare și să se angajeze și au salarii mai mici.