
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Zeci de profesori din toată țara îi învață pe elevii lor să își dea seama când au în fața ochilor o știre falsă. Și se folosesc pentru asta de operele literare care se studiază în mod normal. Așa ajung să vorbească despre drepturile constituționale încălcate ale lui Harap Alb sau despre condiția femeii de-a lungul timpului, pornind de la „Enigma Otiliei”.
Profesorii au învățat la rândul lor ce înseamnă educație media în cadrul programului „Predau educație media – Laboratorul de educație și cultură media”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) începând din 2017.
Prezenți la dezbaterea inițiată de Școala 9, „Profesorii și disciplina”, secretarul de stat în Ministerul Educației, Antoneta-Georgina Bolchiș, a spus care este viziunea instituției cu privire la profesorii care comit abateri grave. La discuție au participat și reprezentanți ai profesorilor, elevilor și părinților, care au oferit soluții pentru cazurile profesorilor agresivi. Majoritatea a susținut consilierea psihologică periodică a profesorilor, dar și o selecție mai riguroasă la intrarea acestora în învățământ.
80% dintre adolescenți consideră că rețelele de socializare îi ajută să păstreze legătura cu prietenii, însă o treime dintre ei spun și că se simt copleșiți de conținutul acestor platforme, arată un sondaj al Pew Research Center, think tank din Statele Unite. 31%, de pildă, au impresia că prietenii îi lasă pe dinafară. În plus, se simt presați să publice la rândul lor conținut, ca să primească tot mai multe like-uri și comentarii. Școala 9 a scris în acest an despre impactul social media și asupra adolescenților din România.