
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

Un profesor care are grijă „ca mediul de învățare să fie unul sigur”, care „își pune problema: am făcut bine?”, care „care face efortul să-i înțeleagă pe copii”. Sunt traducerea câtorva dintre reperele din „Profilul și standardele profesionale pentru profesori”, document menit să stea la baza formării cadrelor didactice, pus în dezbatere publică la final de iulie de Ministerul Educației. Dacă universitățile îl pun în centrul programelor lor de anul viitor, de pildă, în jurul anului 2030 vom avea acești oameni la catedră. Am discutat cu Simona Velea, coordonatoarea proiectului, despre competențele care se doresc dezvoltate la profesorii care vor învăța generațiile Z, Alpha și Beta.
Frica acționează ca o busolă, îndepărtându-ne de potențiale amenințări. Tristețea, asemenea unui mentor înțelept, ne ajută să procesăm pierderile și să navigăm umbrele. Bucuria ne motivează și ne apropie de cei din jur, pe când furia semnalează o încălcare a limitelor noastre. Înțelegerea acestor răspunsuri emoționale ne împuternicește să ne devenim rezilienți și să alegem cu înțelepciune.
În fiecare zi sunt trimise peste 300 de miliarde de mail-uri. În fiecare minut, utilizatorii YouTube se uită la peste 4 milioane de clipuri. Avem mai multe informații decât în orice altă epocă, dar încă nu le folosim. Specialiștii spun că marea miză a dezvoltării este alfabetizarea matematică a populației, ca să poată înțelege și utiliza datele pe care le primește în cantitate tot mai mare. În plus, o gândire statistică la nivel de liceu ar putea ajuta și la creșterea ratei vaccinării.