
A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward, Mindcraft Stories). Are 12 ani de experiență în învățământul preuniversitar (I-XII, ca toată lumea).

În comunism, în atelierele de muncă incluse în programa școlară, băieții învățau de la un maistru să ascută scule la polizor sau să facă traforaj. Fetele, în schimb, învățau să coasă și să croșeteze. Acum, în școlile din Breaza, un oraș din Prahova cu aproape 15.000 de locuitori, elevii asamblează case în miniatură în cadrul unui opțional de arhitectură. Se întâmplă asta printr-un proiect al Asociației eematico, proiect care constă într-un mini-opţional de cultură arhitecturală, numit Kit de Arhitectură.
Cum arată succesul într-o sală de clasă de la țară? Cum poate un profesor să vadă dincolo de paradigma predare-învățare și să îi sprijine pe elevii săi să devină cu adevărat cea mai bună versiune a lor? Sunt tutore Teach for Romania în al doilea an și te iau cu mine într-o vizită la clasă, pentru a-ți arăta cum poate arăta sprijinul real oferit unui profesor dintr-o școală vulnerabilă.
„Studiul“ publicat, luni, de sindicatele din educație ale Federației „Spiru Haret“ despre percepția cadrelor didactice legată de vaccinarea împotriva COVID - 19 nu respectă regulile de bază ale unei cercetări sociologice. Așadar, rezultatul care arată că 56,3% nu vor să se vaccineze nu este reprezentativ pentru cei peste 200 de mii de profesori din România, explică sociologii Mircea Kivu și Cătălin Stoica. Mai mult, aceștia spun că modul în care a fost formulată întrebarea e posibil să le fi sugerat răspunsul respondenților.