
Fotograf la DoR și membru al colectivului Documentaria. Lucrează din anul 2000 ca fotojurnalist. A lucrat la publicații precum Cotidianul și România Liberă, iar în 2013 a devenit freelancer.

Părinții trebuie să învețe să se transforme o dată cu adolescenții lor, din sateliții care orbitau să le îndeplinească toate nevoile în „părinții-port” care le dau libertate și-i așteaptă întotdeauna să revină, să „încarce” și să „descarce”.
Dincolo de multe altele petrecute de-a lungul verii care se apropie de final, un eveniment cinematografic a atras atenția (un eveniment cinematografic dominat de roz, așa cum ne-am dori să fie și viața noastră, inclusiv componenta profesională a acesteia) – premiera filmului Barbie (2023, regia Greta Gerwig). Filmul a suscitat un anumit interes în rândul publicului adult (din ce am citit este vorba tocmai de un film pentru un public adult, în ciuda a ceea ce pare a fi) și a generat comentarii diverse (cum stă bine oricărui produs artistic): pro, contra, neutre.
Scriitoarea Rucsandra Pop, despre iernile pe care și-le petrecea la ski, în Poiana Brașov.