
Fotograf la DoR și membru al colectivului Documentaria. Lucrează din anul 2000 ca fotojurnalist. A lucrat la publicații precum Cotidianul și România Liberă, iar în 2013 a devenit freelancer.

Aproape toți elevii care au participat la sondajul Școala 9, despre cum văd ei sistemul de învățământ românesc, și-ar dori ca programa școlară să fie parțial personalizată și să-și aleagă ei ce materii să studieze. Cei mai mulți copii ar vrea ore de educație sexuală în școli, mai mult decât opționalul care se face acum, ore de educație financiară, dar și cursuri de prim ajutor și de educație media.
O profesoară de limba romani luptă împotriva segregării din școală și din afara ei.
„Când intri în clasă, trebuie să îți lași toate problemele în afara ei.” De câte ori vi s-a spus asta? De câte ori ați transmis acest mesaj? Să nu ne spuneți că nu ați auzit niciodată acest îndemn. Este unul dintre cele mai vehiculate mesaje despre statutul și misiunea profesorului, care se concentrează pe beneficiarii educației, elevii, ceea ce este, până la un punct, normal, firesc. Dar există, credem noi, și un firesc al întoarcerii privirii înspre profesori, care par a fi transformați, de acest mesaj, în niște mecanisme ușor de programat și atât. Or, lucrurile nu sunt așa de simple. Nu sunt deloc simple.