
Fotograf la DoR și membru al colectivului Documentaria. Lucrează din anul 2000 ca fotojurnalist. A lucrat la publicații precum Cotidianul și România Liberă, iar în 2013 a devenit freelancer.

A început să predea matematica în anii ‘80, a înființat două școli private după Revoluție, a trecut pe la inspectorul Iași și prin guvern și spune apăsat că ar trebui să scăpăm de nostalgia după școala „de pe vremea mea”. În podcastul REZOLVAT by Școala9, Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație, vorbește despre cum a ajuns să privească literația ca pe un aspect major al educației, indiferent ce materie predai.
Poveștile. Poveștile le plac în egală măsură celor mici și celor mari. Vindecă, educă, motivează. Ce e, în fond, altceva, întreaga istorie, întreaga lume, în existența ei diacronică, decât o narațiune? Nimic nu există în afara unei narațiuni, iar poveștile, în formele pe care le-a consacrat teoria literară, fie ca povestiri, basme, parabole sau legende, fie în altele, corelative, sunt narațiuni paideutice, ne învață cum să trăim, cum să alegem binele de rău, pe ce să punem preț și de ce să ne ferim.
Elevii de clasa a VIII-a care au susținut luni, 5 februarie, simularea Evaluării Naționale la Limba Română, au primit două texte la prima vedere: un fragment din romanul „În umbra ei”, de Simona Antonescu, și unul din articolul profesorului Liviu Papadima „Pisica mea în sala de lectură”, din Dilema Veche. Pe baza lor, elevii au avut de rezolvat câteva cerințe de vocabular, gramatică și de înțelegere a textelor. Profesoara Maria Melente explică în Școala 9, punct cu punct, ce ar fi trebuit să scrie viitorii absolvenți de clasa a VIII-a.