Ilustrator împrăștiat prin acuarele, dealuri, colaj, păduri, textile și tango.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Peste 110 mii de elevi au susținut Evaluarea Națională în prima sesiune. Asta înseamnă că pot merge la liceu. Dar după ce criterii își aleg școala în care vor învăța pentru următorii patru ani cei care își permit și își doresc să meargă mai departe? Fiindcă știm și că 15% abandonează școala tocmai la acest prag. Am întrebat o sută de elevi cum iau această decizie importantă din viața lor și am aflat cât contează prestigiul și rezultatele de la Bac ale liceului, faima profesorilor, profilurile și activitățile extrașcolare.
OP-ED. Dezbaterea publică privind proiectele noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal, lansată de proaspătul ministru al Educației, psihologul și profesorul universitar Daniel David, ne arată o implicare surprinzătoare a tuturor vocilor din societate. Pare că lumea dă năvală pe poarta deschisă în sfârșit de minister cu speranța rezolvării tuturor problemelor educației românești, după mulți ani de tăcere, de complicități și de consultări netransparente.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.