
Ilustrator împrăștiat prin acuarele, dealuri, colaj, păduri, textile și tango.

În Teleorman, au revenit în țară și au fost înscriși la școală anul trecut 135 de elevi, mai mult decât dublu față de înainte de pandemie. Obișnuiți să facă naveta între două țări, cei mai mulți părinți au fugit către România pentru siguranța pe care le-o dă ideea de a fi „acasă“. Școala 9 a mers la Școala Gimnazială „Alexandru Colfescu” din Alexandria, unde au venit din Spania și Marea Britanie opt copii. Cu un an în urmă au avut doar doi elevi remigranți. Școala are și profesori de sprijin care îi ajută pe copii să se adapteze repede. Întâi îi ajută să vorbească mai bine limba, apoi să înțeleagă sistemul și să se obișnuiască cu ideea că la noi se dau teme.
Copiii procesează informații despre sunetele pe care le aud în jurul lor încă dinainte să se nască. Se obișnuiesc cu tonurile și cu vocile și chiar pot să identifice și să deosebească vocea mamei lor de ale celorlalți. A înțelege de timpuriu sunetele, tiparele vocilor și cuvintele îi va ajuta pe cei mici să învețe mai ușor să citească, spune cercetătoarea Karen Boardman, de la Universitatea Edge Hill din Marea Britanie, într-un editorial pentru The Conversation.
În timp ce scriu acest articol, cei doi copii ai mei sunt la orele online cu învățătoarea și profesorii de la o școală din București. După ce am început ziua sărind peste cafea și mic dejun ca să rezolv probleme tehnice cu un mouse care a încetat din viață, mă trezesc că ai mei copii au luat pauză în mijlocul orei ca să se certe pe încărcătorul de laptop. Aleg să îi las să își rezolve singuri disputa, pentru că am ratat deja trei termene-limită pentru textul pe care îl citești.