
Ilustrator împrăștiat prin acuarele, dealuri, colaj, păduri, textile și tango.

Cum ar trebui modelat învățământul superior astăzi, când elevii apelează mai degrabă la internet decât la profesori pentru a afla informații? Se mai justifică organizarea semestrelor cu o perioadă principală de evaluare - sesiunea? Spre ce se îndreaptă învățământul superior de la noi și din Europa ne-a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, Horia Onița, vicepreședinte al Uniunii Studenților Europeni (European Students’ Union – ESU). Alături de reprezentanți ai studenților din alte 40 de țări, românul analizează problemele colegilor săi din Europa și discută soluțiile găsite cu autoritățile europene.
În luna mai am lansat campania „Good prof, bad prof” în care invitam profesori, elevi și persoane publice să facă portretul unui profesor „good” și al unuia „bad”. Niciun univers, nici cel al școlii, nu poate fi creionat doar în „alb/negru”, însă am vrut să lansăm o temă de discuție, să etalăm bune practici și profiluri luminoase din educație, la fel cum comportamentele „așa nu” pot fi o lecție prețioasă, mai ales dacă nu sunt alterate de discurs moralizator. În acest episod, prezentăm relatările a doi dintre cititorii care ne-au scris, inspirați de campania noastră. Iată poveștile din școală scrise de scriitoarea Luminița Aldea și profesoara Claudia Goga.
REZOLVAT. Maria Kovacs spune că școala românească nu este pregătită să lucreze cu copii diverși, să-i sprijine pe fiecare să progreseze de la nivelul la care sunt, nu la care crede sistemul că ar trebui să fie. Co-fondatoarea Asociației Toți Copiii Citesc ridică, în cadrul podcastului REZOLVAT, o problemă critică: fără o bază solidă de literație, este dificil să înțelegi concepte, termeni și informații de la mate și științe. Prin urmare, e mai greu să te descurci în rezolvarea problemelor cotidiene.