
Ilustrator împrăștiat prin acuarele, dealuri, colaj, păduri, textile și tango.

Peste jumătate din copiii din România contemplă ideea de a-și construi viitorul în străinătate, din cauza lipsei de oportunități educaționale și a neîncrederii sau nemulțumirii față de condițiile de viață din România. Această statistică ar trebui să ne cutremure pe toți: de la „simpli” cetățeni, până la guvernanți. Din păcate însă, am ajuns să mă număr și eu printre ei.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.
În fiecare an, după probele la Evaluarea Națională și Bacalaureat, se răspândesc în mass-media și pe rețelele de socializare „perlele” elevilor de pe foile de examen. Școala 9 a întrebat un psiholog, un specialist în educație, două profesoare de română și un profesor de sociologie ce se ascunde în spatele acestor greșeli gramaticale și de conținut ale absolvenților și ce spune despre societatea noastră faptul că arătăm cu degetul erorile unor copii.