
Este reporter DoR. Scrie despre orice subiect care o face curioasă jurnalistic, de la tezaure monetare, la viața copiilor cu autism la violență în familie.

România are din 2015 o strategie pentru digitalizare. Una care a expirat anul trecut, fără niciun rezultat. Nu avem bibliotecă virtuală, nici catalog școlar electronic, nici tehnologii avansate de educație, cum frumos era scris în document. Se mai intenționa și digitalizarea și arhivarea conținutului, nimic nici în acest sens. În timp ce suntem în coada topului european la competențe digitale, ne punem singuri coronița de premianți la scris strategii pentru pus la sertar.
Copii de 6 ani trec, în câteva săptămâni, prin două interviuri de admitere la pregătitoare cu predare în germană, la școli diferite. Ajung în situația asta cei care pică admiterea la Colegiul Goethe din București și se luptă apoi pentru locurile rămase la celelalte două școli de stat din oraș, unde se mai predă germana ca limbă maternă. Aceste clase sunt pentru etnici, însă au ușile deschise și pentru copiii din familii vorbitoare de germană. Părinții celor respinși au trimis la inspectorat cerere de suplimentare a numărului de locuri. Școala 9 i-a întrebat pe câțiva dintre ei de ce își doresc atât de mult ca juniorii lor să învețe germană și de ce la Colegiul Goethe.
Studenții români care au un nivel mai ridicat de depresie trăiesc intens stresul cu mai multe zile înainte de examen, spre deosebire de colegii lor fără această tulburare sau cu un scor scăzut, care simt emoții mai puternice pe măsură ce se apropia testarea. Acestea sunt rezultatele unui studiu pe care l-a coordonat psihologa Ioana Podina în București, publicat recent de „International Journal of Stress Management” al Asociației Americane de Psihologie. Rezultatele, explică cercetătoarea, se pot extrapola și în rândul elevilor, pe care, din cauza vârstei, examenele îi copleșesc.