
Este reporter DoR. Scrie despre orice subiect care o face curioasă jurnalistic, de la tezaure monetare, la viața copiilor cu autism la violență în familie.

Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.
Laureații Premiului Nobel pentru Economie de anul acesta, David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens, au cercetat cum sunt influențate veniturile unui angajat în funcție de numărul anilor de educație, investițiile făcute în școala unde au învățat și numărul de profesori. Au aflat că pentru fiecare an de școală în plus, veniturile cresc cu 9%.
OP-ED. Am urmărit Mondiale și Europene încă dinainte să-mi placă fotbalul. Nu sunt singura. Spre deosebire de competițiile de cluburi, vizionate în principal numai de microbiști, turneele internaționale atrag un public foarte divers. Adună la un loc familii și comunități. Iar CM 2026 n-a făcut excepție. Pentru că o Cupă Mondială nu e niciodată doar despre fotbal.