
Este reporter DoR. Scrie despre orice subiect care o face curioasă jurnalistic, de la tezaure monetare, la viața copiilor cu autism la violență în familie.

În plin război, acum o sută de ani, se înființau 40 de școli la țară. Se discuta intens, ca și cum, despre programa școlară și pregătirea elevilor pentru viață. Cei înscriși la școală învățau inclusiv „studiul tablourilor”, făceau mult sport și erau pregătiți într-ale gospodăriei. Iar extrașcolar, aveau cursuri pe care azi le-am numi de „public speaking” și scriere creativă. Antonia Pup aduce în atenție, ca studiu de caz, școala din Vulcani de la care am putea învăța când vorbim de înființarea școlilor-pilot de astăzi. Astăzi, al treilea episod al seriei „Școala veche”.
Începând cu acest an școlar, școlile pot să îi mute pe elevii care perturbă orele de curs într-o altă sală, unde își petrec timpul completând fișe de lucru sau citind. Măsura, implementată în peste 1400 de școli din 25 de județe, a transformat, în multe cazuri, biblioteca în spațiu pentru această pedeapsă.
Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România, a analizat CV-urile membrilor Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților și în ce măsură experiența îi recomandă să decidă viitorul educației. Expertiza acestora este esențială în contextul în care se discută de o nouă reformă a sistemului educațional care va trece, evident, și prin comisiile Parlamentului.