Cum văd parlamentarii schimbarea legii cu privire la profesorii agresivi: „E greu ca niște oameni care au fost colegi de catedră 10-15 ani să-și judece unii altora suspiciunile”

Timp de două săptămâni, Școala 9 a prezentat în cadrul campaniei „Profesorii și disciplina” cum profesorii violenți primesc pedepse modice și de multe ori se întorc la catedră în alte clase sau școli. Doar unu din zece profesori cercetați disciplinar e dat afară din învățământ. Pedepsele cele mai uzuale sunt avertisment, mustrare scrisă și scăderi salariale. Așa s-a ajuns ca un profesor din Hunedoara care a strâns un elev de gât să fie sancționat cu o scădere de 5% din salariu și un altul din București, acuzat de comportament indecent la ore, să nu poată fi anchetat fiindcă și-a luat concediu fără plată. 

Psihologii și experții în educație spun că este nevoie de o schimbare a legislației. Încercări au tot fost. În urmă cu un an, senatoarea PNL Alina Gorghiu voia să treacă prin Parlament o inițiativă prin care să nu le mai permită profesorilor pe numele cărora a început urmărirea penală să rămână la catedră. Propunerea acesteia a fost însă respinsă definitiv. 

Printre co-inițiatorii acelui proiect legislativ al PNL se numără și Ștefan Pălărie, membru USR în Comisia de Învățământ din Senat. „Dacă i se deschide dosar penal, respectivei persoane ar trebui să i se suspende contractul de muncă, să nu mai fie în contact cu elevii”, a spus senatorul pentru Școala 9. 

„Pot exista și situații în care se constată că persoana e nevinovată; am menționat în textul legii să reintre în drepturile bănești pierdute cât a avut contractul suspendat”, a mai adăugat acesta.

De la suspiciune la urmărirea penală

Senatorul care este și el părinte a mai precizat că vrea să își știe copiii în siguranță la școală, ar vrea ca plângerile în ce privește profesorii abuzivi fizic, verbal și cu atât mai mult sexual, să fie tratate cu seriozitate de instituțiile din educație. Și să se ia măsuri cât mai repede.

„Nu avem o legislație clară ce se întâmplă de la momentul unei suspiciuni până când persoana e anunțată că va face parte dintr-o anchetă penală”, a mai spus Ștefan Pălărie.

De multe ori, nu există nicio plângere sau sesizare despre comportamentul violent al unui cadru didactic, pentru că „victimele nu au curaj să spună”. Iar profesorii colegi și directorii au „obligația morală și legală” să cerceteze ce s-a întâmplat, dacă ajunge la urechile lor un caz de abuz, a explicat senatorul.

A amintit, însă, că „relațiile din colectivul profesional și temerea că vor deschide un scandal public îi face pe directori să apeleze la mușamalizare sau la ignorarea avertismentelor”.  

Ștefan Pălărie, USR: „Ar trebui să existe o comisie de anchetă din altă parte, cel mai probabil la nivel județean”

În prezent, faptele profesorilor le anchetează în primul rând o comisie formată din cadre didactice ale școlii. Senatorul a subliniat că e o soluție care s-ar putea să nu dea rezultate. „E greu ca niște oameni care au fost colegi de catedră 10-15 ani să-și judece unii altora suspiciunile de comportament indecent. Ar trebui să existe o comisie de anchetă din altă parte, cel mai probabil la nivel județean”, a mai spus el.

Consideră, de asemenea, că e importantă consilierea psihologică a profesorilor, indiferent de forma de violență folosită asupra elevilor. Să fie o consiliere dublată de monitorizare, a mai explicat senatorul, iar un psiholog să asiste și la ore și să discute și cu elevii despre comportamentul profesorilor. Așa ar putea afla, de pildă, dacă un profesor e calm doar în perioada de supervizare și dacă în rest urlă la copii.

Profesoara care dădea „castane” când greșeau răspunsul

Ștefan Pălărie ține minte că și când era el elev de gimnaziu unii profesori erau abuzivi.  „Profesoara de limba rusă ne ridica din bănci de perciuni și ne lovea în cap, ne dădea «castane» când greșeam răspunsul la lecții; pe fete le trăgea de coadă”. Iar faptul că învățătoarea îi lovea pe copii cu rigla peste palmă părea „o normalitate”.  

Crede că, dacă sunt astfel de situații în prezent, părinții ar trebui să facă plângeri în școală și în caz că nu-i ascultă conducerea, la inspectorate sau chiar la Ministerul Educației. „După plângeri repetate, ministerul ar trebui să trimită Corpul de Control”, a adăugat senatorul.

Natalia Intotero, PSD: Școlile, „un spațiu în care toată lumea trebuie să se simtă în siguranță” 

Natalia Intotero, președinta Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților, membră PSD, spune că nu vede neapărat o nevoie de schimbare a legii în acest moment. „Eu știu că există deja cadrul prin care astfel de profesori sunt sancționați atât disciplinar, cât și din punct de vedere legal”, a spus aceasta pentru Școala 9.  

„Eu sunt împotriva oricărui abuz, sexual sau de altă natură. Cu atât mai mult în școli, un spațiu în care toată lumea trebuie să se simtă în siguranță”, a mai precizat președinta Comisiei de Învățământ. 

Luminița Barcari, PNL: „Studiez posibilitatea unei inițiative legislative”

Colega sa din Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților și fostă inspectoare generală în Ialomița, Luminița Barcari, a povestit pentru Școala 9 că a întâlnit de-a lungul carierei cazuri de profesori care nu aveau ce căuta la catedră și împotriva cărora era foarte greu să fie luate măsuri. „Cât am fost inspector general m-am confruntat cu situații de cadre didactice care aveau diagnostice incompatibile cu exercitarea profesiei și ne era foarte greu să-i dăm afară. În acest moment nu prea ai pârghii legale să-i trimiți să facă o evaluare și să primească un tratament”, a spus deputata.

Aceasta a spus că vrea să inițieze o dezbatere publică pe această temă și ulterior, o inițiativă legislativă. „Studiez posibilitatea unei inițiative legislative și aici trebuie să avem înainte o largă dezbatere. În primul rând, sunt profesori care ar trebui testați psihologic, vorbim de o testare periodică psihologică făcută responsabil de specialiști care au în spate experiență.”

Deputata vrea să se adreseze și comisiei juridice din Parlament ca să găsească cea mai bună soluție și va discuta și cu colegii din Comisia de Învățământ.

Consideră că sistemul trebuie să aibă pârghiile legale pentru a-i selecta pe cei mai potriviți profesori. „În urma unor astfel de derapaje, dacă persoana respectivă face niște investigații amănunțite, poate chiar să i se recomande să nu mai lucreze în învățământ”, a mai spus profesoara.

Parlamentara se consideră norocoasă că ea a avut în școală profesori care îi respectau pe elevi și respectul li se întorcea. „Eu am terminat de mult timp școala și am avut profesori exigenți, dar niciodată agresivi. Dascălii cu vocație știu să câștige și admirația elevilor. Iar pentru elevi cel mai important este să se simtă iubiți”, a povestit fosta profesoară de fizică și chimie. 

Filip Havârneanu, USR: „Încă sunt inspectorate care încearcă să le ascundă faptele”

Filip Havârneanu, secretar USR în Comisia pentru Învățământ din Camera Deputaților, spune că partidul din care face parte a mai încercat soluționarea acestei probleme: „În iulie 2020, proiectul nostru «Fără condamnați penal în școli» a fost adoptat în Parlament. Proiectul prevedea interdicţia de a ocupa o funcţie didactică, funcţie didactică auxiliară sau de conducere, de îndrumare şi de control pentru persoanele condamnate penal definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”, a spus el, într-o discuție cu Școala 9.

Au făcut proiectul de lege în urma unor cazuri concrete și tergiversări în justiție. Senatorii PSD din Comisia de Învățământ au amendat însă proiectul cu scopul de a restrânge sfera în care aceste cadre didactice ar putea fi acuzate. „Prin urmare, forma finală se referă doar la infracţiunile cu intenţie săvârşite în împrejurări legate de exercitarea profesiei, adică activităţile didactice”, a mai spus el. 

Proiect de lege care să recompenseze profesorii cu rezultate

Havârneanu crede că profesorii care ajung să aibă un comportament abuziv sunt mânați de propriile traume. „Nu știu dacă putem vorbi de reabilitarea acestor profesori atât timp cât, așa cum am văzut, încă sunt inspectorate care încearcă să le ascundă faptele sau autorități mai preocupate de a se delimita de profesorii în cauză, decât să caute soluționarea unei probleme care nu ar trebui să se repete.”

„Cred că avem multe, foarte multe cadre didactice extraordinare, iubite de elevi, care predau cu dăruire, iar pentru ei avem în pregătire un proiect prin care să-i răsplătim cu creșteri salariale, dar acei dascăli care nu fac cinste meseriei alese nu au ce căuta în sistem”, a adăugat el. 

Secretarul USR în Comisia de Învățământ crede că implicarea consilierilor școlari ar trebui să fie mai mare: „Sunt situații în care un profesor este anchetat, dar până se finalizează un proces sau o verificare, el se întoarce la clasă și interacționează cu copilul pe care l-a hărțuit, ceea ce nu este în regulă. Ar trebui să existe mai mulți consilieri școlari atenți la nevoile profesorilor și ale copiilor, și care să discute cu părinții acestora”. 

„Sunt mândru de toți copiii care și-au făcut curaj să aducă în lumină trauma trăită la clasă”

Deputatul în vârstă de 27 de ani a mai spus că a fost norocos fiindcă a avut parte de profesori care au înțeles că educația se face cu blândețe, nu cu palma. „Am citit însă despre toate cazurile din țară și am fost revoltat. Poate că în clasele primare am experimentat și eu pedeapsa cu bățul, lovitura aspră la palmă, dar mai târziu nu. Sunt mândru însă de toți copiii care și-au făcut curaj să aducă în lumină adevărul și trauma trăită la clasă”, a povestit el pentru Școala 9. 

În jur de 43% din elevii care au fost agresați sau hărțuiți nu cer ajutor și nu vorbesc cu o altă persoană despre incident, arată un studiu realizat de Organizația Salvați Copiii România, din decembrie 2021. 

De asemenea, victimele violenței școlare asociază educația cu emoții negative, relația cu profesorii se deteriorează, iar motivația de a învăța scade. 16% din adolescenții respondenți au afirmat că, în mod obișnuit, se simt încordați când sunt prezenți la școală, 12% sunt speriați, iar 5% triști. 

Citește și: Interviu cu un psiholog specializat în tratamentul traumei, despre profesorii agresivi la clasă: „Pedepsele ajută la recunoașterea tipului de eroare, nu la transformarea persoanei”