
În prezent sunt postdoctorandă și cadru didactic colaborator al Universității din București. Am crescut înființând un ziar în liceu, organizând un mic târg universitar în Târgu Neamț și adunând semnături pentru păstrarea gării din orașul nostru datorită unor profesori și prieteni curajoși. Mulți ani mai târziu încă descopăr semnificații ale acelor experiențe și mă străduiesc să le creez mai departe pentru studenții mei. Nu-mi iese întotdeauna, realitatea lor e diferită de a mea, așa că citesc, testez și iar citesc despre ce aș putea face mai bine. Principalele mele interese de cercetare sunt legate de abordările critice și constructiviste în predarea educației civice, dar și inegalități educaționale, experiențe de viață și narațiuni identitare ale elevilor și studenților în risc de excluziune, forme de rezistență și adaptare ale profesorilor la schimbările de politici educaționale.

Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș arată prin exemple concrete ce urmări poate avea lipsa predictibilității. De exemplu, cum poți să mai penalizezi absențele care de obicei erau calculate pe semestru în absența semestrelor? O altă problemă este exmatricularea care pare imposibilă cu noile regulamente. Cei doi explică de ce.
Ministerul Educației supune unei dezbateri publice finale propunerile de planuri-cadru pentru liceu până pe 31 ianuarie. Viitoarele planuri-cadru au nevoie de „o resetare completă, nu doar de o cârpire pe ici pe colo, cu o oră în plus aici și două mai puțin dincolo“, crede Radu Szekely, expertul în educație propus oficial de către USR-PLUS pentru funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Educației. Szekely propune ca numărul de ore pentru disciplinele obligatorii la liceu să fie de maximum 40%, față de 80% cât prevede Legea Educației pentru clasele a IX-a și a X-a.
O mamă împinge scaunul rulant al fiicei sale de 18 ani la școală, la meditații și în escapadele la mare ale colegilor de liceu.