Ce putem face mai bine?
În ultimii ani studiile ICCS (aici și aici) au arătat în mod repetat că apartenența elevilor la o clasă cu un climat deschis reprezintă un predictor important pentru cunoștințele și abilitățile de gândire civică ale acestora, iar această relație a fost confirmată și pentru România.
Mai exact, dacă în contextul discuțiilor despre probleme politice și sociale, elevii se simt încurajați să-și exprime opiniile (inclusiv cele care diferă de opinia majorității), să analizeze o problemă din diferite perspective și să propună subiecte de discuție legate de evenimente politice curente, e mai probabil să aibă cunoștințe și abilități de gândire civică mai avansate.
Mai mult de jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a spun că profesorii îi încurajează des pe elevi să-și formeze propriile opinii și să le exprime. Într-un procent semnificativ mai mic elevii consideră că profesorii lor îi încurajează să exprime opinii diferite de ale majorității și prezintă problemele discutate la clasă din mai multe perspective. Alarmant este faptul că mai mult de jumătate dintre elevi declară că profesorii lor le oferă rar sau niciodată ocazia să propună subiecte de discuție privind evenimentele politice curente.
Într-o clasă cu un climat deschis, elevilor li se permite și sunt încurajați să vorbească despre ceea ce îi preocupă, să discute probleme controversate, să își exprime propriile opinii, să se asculte reciproc și să reflecteze asupra diferențelor de perspectivă.
Importanța încurajării unui climat democratic în clasă a fost enunțată încă din 1916 de John Dewey, iar studiile recente continuă să o valideze (Campbell, 2008, Hooghe & Quintelier, 2013).
În urma unui studiu realizat în 2021, Teegelbeckers et al. (2025) au identificat 6 practici considerate eficiente de profesorii experimentați pentru predarea educației pentru democrație:
- facilitarea înțelegerii conceptelor civice în contextul experienței cotidiene și cunoștințelor anterioare ale elevilor (ex. elevii problematizează rolul președintelui pe baza unei analize a discursurilor candidaților la președinție despre nevoile actuale ale tinerilor);
- implicarea elevilor în analiza unor concepții și opinii diferite precum și a contextului care le favorizează (ex. elevii sunt implicați într-o mini-cercetare privind experiențele și opinia părinților/ bunicilor privind perioadele de guvernare totalitară a României);
- încurajarea elevilor să identifice soluții pentru anumite probleme ținând cont de perspectivele divergente sau contradictorii ale celor implicați (ex. elevii sunt implicați într-un joc de rol în care 3 partide aflate într-o coaliție negociază ce măsuri să ia împreună pentru reducerea consumului de droguri în rândul tinerilor);
- crearea unor contexte în care elevii să se documenteze și să prezinte informații pe o anumită temă (ex. elevii documentează problema discriminării colegilor romi și prezintă directorului școlii soluții de prevenire a fenomenului);
- încurajarea elevilor să se implice în rezolvarea problemelor sociale și politice actuale (ex. elevii inițiază o petiție adresată Ministerului Educației pentru îmbunătățirea legislației privind asigurarea transportului școlar);
- încurajarea elevilor să reflecteze critic asupra propriilor concepții și opinii (ex. elevii împărtășesc și analizează opiniile lor privind găzduirea refugiaților ucrainieni prin prisma principiilor democratice - libertate, egalitate și solidaritate).
Aceste practici sunt specifice educației pentru cetățenie democratică, dar la fel de bine, cu mici ajustări, pot fi adoptate la lecțiile de istorie, limba și literatura română, biologie sau limbi moderne. Spre exemplu profesorii pot adopta aceste practici în contextul unor dezbateri, cercetări sau jocuri de rol privind condiția romilor în Țările Române, personajul Ghiță Pristanda (personaj central în comedia lui I.L. Caragiale „O scrisoare pierdută”, care ilustrează corupția, abuzul de putere, obediența, executarea necritică a unor comenzi și alte comportamente negative, într-un anumit context social și politic), transmiterea virusurilor sau regimul politic al Franței (în franceză). Indiferent de disciplina predată, profesorii pot contribui la dezvoltarea competențelor civice prin cultivarea unui climat democratic în clasă sau prin practici pedagogice mai elaborate. De altfel, în România competențele civice sunt fundamentale pentru profilul de formare al absolventului și profilul profesional al cadrelor didactice.
Dacă ești profesor și îți dorești un climat democratic în clasa ta, continuă să cultivi o relație de încredere cu elevii tăi, să discuți probleme sociale și politice cu ei, să-i încurajezi să se exprime liber și cu respect față de opiniile colegilor, să le dai timp să-și adune ideile și să le explice public, să-i provoci să-și reconsidere anumite păreri și totodată să le dai libertatea să nu o facă, să-i încurajezi să vorbească despre problemele sociale și politice care îi preocupă, să reflectezi (tu) critic asupra propriilor prejudecăți și să le reconsideri în fața argumentelor primite de la elevii tăi.
Dacă îți e teamă că elevii tăi vor vorbi unii peste alții, nu se vor asculta reciproc și se vor abate de la subiect, fii fără grijă, chiar așa se va întâmpla.
Secretul este să rămâi calm(ă), să utilizezi trucuri de moderare (ex. vorbește cine are un anumit pix colorat în mână / în ordinea înscrierii la cuvânt) și să fii în permanență un model pentru ei (ascultă-i cu atenție, reia limbajul și ideilor lor, leagă ideile lor unele de altele etc.). Ai încredere și răbdare cu tine însăți/însuți și cu elevii tăi, e nevoie de timp și experiențe repetate pentru a învăța să te exprimi și să asculți într-o manieră democratică.
Dacă ai temeri privind abordarea la clasă a problemelor sociale și politice actuale, te invităm să explorezi acest ghid privind gestionarea temelor controversate în predare.
Pe bună dreptate manifestările și propaganda de natură politică sunt interzise în școală (prin legea198/2023), este important ca directorii și profesorii să nu-și folosească autoritatea pentru a convinge elevii și părinții să voteze un partid sau altul. Însă, ca profesori, suntem liberi să analizăm cu elevii și studenții noștri discursurile sau deciziile politicienilor cu scopul problematizării atribuțiilor instituțiilor publice (ex. atribuțiile Președintelui), principiilor democrației (ex. egalitatea în fața legii) sau amenințărilor la adresa democrației (ex. controlul presei).
Laudele sau criticile aduse de profesori unui candidat, împărțirea fluturașilor electorali, recrutarea elevilor/părinților pentru marșuri electorale, discursurile unor politicieni aflați în campanie electorală sunt propagandă politică.
În schimb, o dezbatere în care profesorii rămân fideli educației, iar elevii se simt liberi să-și exprime și formeze propria opinie reprezintă o experiență educativă necesară pentru formarea competențelor civice.
În 2024 calitatea democrației din România a scăzut atât de mult încât am fost plasați în categoria regimurilor hibride, care se disting prin faptul că îmbină caracteristici ale regimurilor democratice și autoritare.
Acest lucru vine din cauza anulării alegerilor din decembrie 2024, dar și unui scor foarte mic (3.75) pe care România îl obține pentru cultura politică, adică exact susținerea pe care populația o acordă valorilor democratice. Nu ne permitem ca 51% dintre elevi să voteze în câțiva ani fără să înțeleagă principiile democrației și atribuțiile instituțiilor. Depinde de fiecare dintre noi să contribuim la formarea competențelor civice ale copiilor și tinerilor.
Dacă ești profesor, începe/continuă printr-o discuție deschisă la următoarea oră despre un subiect care îi preocupă pe elevi. Viitorul democrației se construiește în clasă prin conversații curajoase și democratice privind problemele sociale și politice actuale!
Despre Educația Civică în România
În România educația civică și pentru cetățenie începe încă din educația timpurie și continuă până la sfârșitul liceului sub diverse forme. Asemeni celor mai multe țări din regiune, educația civică este studiată în gimnaziu ca disciplină distinctă (Gândire critică și drepturile copilului, Educație Interculturală, Educație pentru Cetățenie Democratică).
Spre deosebire de țări precum Polonia, Franța sau Estonia, unde educația civică este studiată ca disciplină separată și la liceu, în România acest lucru se oprește la clasa a VII-a. În următorii ani educația civică ar trebui să fie încorporată în alte discipline, dar nu este clar reglementat cum ar trebui să se întâmple acest lucru. Noile planuri-cadru promit de asemenea încorporarea educației pentru cetățenie democratică la istorie, sociologie și TIC. Rămâne să vedem cum vor prelua programele acestor discipline competențe specifice educației civice, cum ar fi analiza critică a funcționării instituțiilor statului sau participarea cetățenilor la guvernare. Subdomeniul instituțiilor de stat se concentrează asupra acelor instituții centrale pentru procesele și adoptarea guvernării civice și a legislației în interesul comun al persoanelor pe care le reprezintă și le servesc.
De asemenea, rămâne în continuare posibil ca elevii de liceu să aleagă opționalul Educație pentru Cetățenie Democratică.
Despre ICCS 2022
ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) este un studiu comparativ internațional inițiat de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale, cu scopul de a evalua competențele civice și pentru cetățenie ale elevilor de clasa a VIII-a.
La ICCS 2022 au participat 24 de țări și aproximativ 82.000 de elevi din aproximativ 3.400 de școli, alături de aproximativ 40.000 de profesori. În România testele au fost administrate în format tipărit pe un eșantion format din 158 școli. Au participat 2768 de elevi (dintre care 1357 de băieți și 1411 fete), 2242 profesori și directorii din școlile respective.
România a participat la studiul ICCS 2022 sub coordonarea Laboratorului de Testare Educațională din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.
Transparență
Acest articol a fost scris ca parte din programul de postdoctorat în educație civică al Universității din București, finanțat de Romanian American Foundation. Opiniile, concluziile sau recomandările exprimate în prezentul document aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opiniile Universității din București și Romanian American Foundation.
Despre conceptul „conversații curajoase” am învățat de la Ana Maria Grădinariu și comunitatea Teach, l-am folosit aici pentru descrie alegerea de a discuta la clasă despre probleme sociale și politice actuale, inclusiv despre cele controversate.
1/4
