Vremurile miuțelor și jocurilor de-a prinselea pe mijlocul străzii au apus. Orașele au devenit tot mai nesigure pentru copii, iar părinții tot mai temători să-i lase singuri. Mai mult, nu doar că și-au pierdut locurile de joacă, treptat rămân și fără dreptul de a-și însoți părinții la restaurant sau în hoteluri. S-a întâmplat recent ca un local din București să impună regula ca cei mici să stea permanent așezați, dar e un trend global. Polarizată, discuția pendulează între „locurile child free încalcă drepturile omului” și „copiilor crescuți cu prea multă libertate le lipsește bunul simț”. Dar dezbaterea e multifațetată și cu rădăcini până în comunism.
REZOLVAT. Maria Kovacs spune că școala românească nu este pregătită să lucreze cu copii diverși, să-i sprijine pe fiecare să progreseze de la nivelul la care sunt, nu la care crede sistemul că ar trebui să fie. Co-fondatoarea Asociației Toți Copiii Citesc ridică, în cadrul podcastului REZOLVAT, o problemă critică: fără o bază solidă de literație, este dificil să înțelegi concepte, termeni și informații de la mate și științe. Prin urmare, e mai greu să te descurci în rezolvarea problemelor cotidiene.
Vor mai multă libertate în alegerea lecturilor, în formularea opiniilor și în analiză literară. N-ar strica și niște gramatică, măcar la mate-info, unde înclinația spre logică și ordine i-ar ajuta. Asta mi-au spus patru elevi din familii cu rădăcini din Turcia, Grecia și Ucraina și Republica Moldova, într-o discuție despre bacalaureatul la limba și literatura română.