La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
Au trecut vreo 13 ani de când părinții le-au trimis într-un centru de plasament din Galați, își amintesc Miruna și Carmen. La 17 ani, adolescentele se întreabă cum va fi viața lor după ce vor ieși din sistemul de protecție socială. În toată această perioadă, s-au întâlnit cu mama lor, care n-a fost de acord ca gemenele să fie adoptate. „Când voiam să mergem acasă vara, ne lua. Am vrut să fim acolo, nu conta că nu aveam ce mânca”, ne-a povestit Miruna în tabăra Asociației Ajungem Mari pentru adolescenții din centre. La mai multe ateliere, tinerii au învățat despre emoții, relații și cum să-și gestioneze banii.
Sistemul educațional are alocat pentru anul acesta 2,1% din PIB. Este al 12-lea an consecutiv în care învățământul nu primește cei 6% promiși prin legea educației. „Probabil că cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin Educație”, a declarat fostul ministru al educației Mircea Miclea într-un interviu pentru Euronews, ca un comentariu la faptul că armata a primit 2,5% din PIB. Ministrul în funcție Ligia Deca a calificat bugetul din acest an drept „acoperitor”. Va primi însă educația vreodată 6% din PIB? Jurnalistul specializat pe economic Daniel Ionașcu explică modul în care se împarte bugetul și către ce se duce de fapt grosul banilor: pensii și salarii.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
