
Zâmbăreață profesionistă, dacă o întrebi ce mai face îți povestește trei romane (după, tot ea le și scrie).

Editorial. În fiecare an electoral, se reia aceeași lamentare: „tinerii nu vin la vot”. E o constatare aruncată superficial, fără să ne întrebăm cu adevărat de ce. De ce o generație crescută în democrație, conectată la lume și cu acces la informație, nu își exercită unul dintre cele mai fundamentale drepturi? Răspunsul nu e lipsa de interes, ci lipsa de context.
Sunt Ramona, profesoară de limba franceză într-o comunitate din judeţul Ilfov şi, în fiecare săptămână, duc cu mine aproximativ 300 de copii, 300 de poveşti, 300 de înfrângeri, 300 de victorii. Alături de ei: Dragoş* de la clasa I care se plimbă prin clasă, Gabi de la a II-a care îşi împunge repetat colegul cu pixul în obraz, Raluca de la a III-a care vorbeşte încontinuu, Ianis de la a IV-a care cântă manele în timpul orelor şi înjură. Copii care nu ştiu să-şi gestioneze emoţiile, copii cu care nimeni nu stă de vorbă sincer şi autentic, copii care nu înţeleg la ce foloseşte şcoala. Dar de asta sunt aici.
Ministerul Educației supune unei dezbateri publice finale propunerile de planuri-cadru pentru liceu până pe 31 ianuarie. Viitoarele planuri-cadru au nevoie de „o resetare completă, nu doar de o cârpire pe ici pe colo, cu o oră în plus aici și două mai puțin dincolo“, crede Radu Szekely, expertul în educație propus oficial de către USR-PLUS pentru funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Educației. Szekely propune ca numărul de ore pentru disciplinele obligatorii la liceu să fie de maximum 40%, față de 80% cât prevede Legea Educației pentru clasele a IX-a și a X-a.