
Zâmbăreață profesionistă, dacă o întrebi ce mai face îți povestește trei romane (după, tot ea le și scrie).

În ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, le-a solicitat școlilor să interzică întâlnirile cu elevii organizate de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Motivul: aceste ONG-uri sunt „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”. Am vorbit cu toți cei implicați și cu istorici ca să înțelegem care sunt pericolele atunci când astfel de entități ajung în fața elevilor. Am dat peste o lecție de istorie prețioasă care, culmea, nu prea se învață la școală.
Cum învață elevii de azi? Care este psihologia generațiilor Z și Alfa, cât de diferiți sunt de Millenials și de Baby Boomers, adică de părinții și bunicii lor? Raluca Stratulat a studiat psihopedagogie, este profesor de arhitectură și, de trei ani, antreprenor în domeniul educației. A dezvoltat aplicația mobilă IziBac de pregătire pentru examen studiind în detaliu specificul copiilor de azi, inclusiv nevoilor de învățare pe care le au în era tehnologiei. Într-un interviu pentru Școala 9, Raluca a explicat de ce discuțiile de tipul „pe vremea mea...” nu-și au rostul astăzi, dacă vrei să-i înveți pe copii să învețe, dar și că există un schelet universal al învățării, indiferent de vremuri.
În Europa, sunt doar nouă alte țări în care profesorii câștigă mai puțin decât cei din România. Chiar dacă nu sunt tocmai în coadă, cadrele didactice de la noi câștigă mult mai puțin decât țările din vârful ierarhiei, Liechtenstein, Elveția și Luxemburg. În aceste țări un profesor începător câștigă de cinci ori mai mult decât unul cu experiență din România, care are toate gradele didactice.