
Zâmbăreață profesionistă, dacă o întrebi ce mai face îți povestește trei romane (după, tot ea le și scrie).

Vremurile miuțelor și jocurilor de-a prinselea pe mijlocul străzii au apus. Orașele au devenit tot mai nesigure pentru copii, iar părinții tot mai temători să-i lase singuri. Mai mult, nu doar că și-au pierdut locurile de joacă, treptat rămân și fără dreptul de a-și însoți părinții la restaurant sau în hoteluri. S-a întâmplat recent ca un local din București să impună regula ca cei mici să stea permanent așezați, dar e un trend global. Polarizată, discuția pendulează între „locurile child free încalcă drepturile omului” și „copiilor crescuți cu prea multă libertate le lipsește bunul simț”. Dar dezbaterea e multifațetată și cu rădăcini până în comunism.
Trei centre studențești pentru tineri LGBT s-au deschis, anul trecut, în București, Timișoara și Cluj, prin proiectul Campus Pride, inițiat de Asociația MozaiQ. Aproape 250 de studenți s-au adunat până acum la întâlnirile săptămânale, unde au vorbit despre nevoile lor în mediul academic. Își doresc, de pildă, ca prezența lor în universitate să fie recunoscută și să aibă mai mulți aliați printre profesori, cărora să le ceară sprijinul dacă sunt discriminați.
Elevii ar trebui să aibă camera video deschisă sau nu când sunt la orele online? Este frustrant pentru un profesor să aibă în fața 20 de avataruri sau casete negre, dar este justificat să primească absență un copil care refuză să-și arate fața la cursurile online?
Psihologul Bianca Nițoi de la Organizația Salvați Copiii a explicat de ce copiii refuză în anumite circumstanțe să-și deschidă camera și le oferă câteva sfaturi profesorilor pentru a putea gestiona această situație. Mai ales că același comportament, de a-ți ascunde mediul intim, este întâlnit și la adulți, la cursurile online.