
Zâmbăreață profesionistă, dacă o întrebi ce mai face îți povestește trei romane (după, tot ea le și scrie).

Zeci de mii de copii lasă locuri goale în bănci înainte să ajungă la liceu, cu fiecare generație. Sărăcia este principala cauză a abandonului școlar. Vorbim de copii care renunță sau sunt retrași de familii pentru că pur și simplu nu au bani de haine și rechizite, ori sunt obligați de context să aleagă munca în detrimentul școlii. Elevii de la sat sunt în cel mai mare risc. Astăzi, despre starea de fapt. În zilele ce urmează, discutăm în podcastul REZOLVAT cu specialiști și practicieni despre ce poate fi făcut pentru a-i ține pe copii în sistem, cu toate variantele pe masă și cu limitările lor.
REZOLVAT. Dezamăgită de tot ce nu merge, Ivona Munteanu voia să plece din țară. A decis până la urmă să rămână și să fie parte din soluție - așa că s-a făcut profesoară. A coborât repede „de pe tocuri”, cum avea să povestească, și și-a lăsat mantia de salvator acasă când s-a lovit de realitățile din școlile dezavantajate. Șapte ani mai târziu e tot aici, predă limba română la un liceu tehnologic din Călărași și este coordonatoare de literație la Asociația pentru Valori în Educație. Am vorbit cu Ivona despre ce înseamnă literația, cum poate fi dezvoltată la elevi, ce soluții are ea la clasă și ce resurse au profesorii pe platforma gratuită ALFABETAR.
Din 2027, examenul de bacalaureat în România ar trebui să aibă o cu totul altă față, cu o probă comună pentru toți elevii din mai multe materii din trunchiul comun și alte patru probe: la două limbi de circulație internațională, una digitală și ultima facultativă, la o materie aleasă de candidat. Modificările au stârnit deja reacții aprinse în rândul profesorilor de la diferite discipline. Școala 9 vă prezintă, spre comparație, structura examenelor de bacalaureat în alte cinci țări europene: Franța, Germania, Italia, Spania și Finlanda.