Oameni din toată lumea au în creier plăci amiloide, fragmente de proteine despre care se știe că întrerup comunicarea dintre neuroni, una dintre cauzele cunoscute ale bolii Alzheimer. Cu toate astea, unele persoane n-au simptome ale bolii, pe când în cazul altora apar tulburări de memorie și gândire. Câțiva cercetători au analizat cum stilul de viață și factorii genetici ajută la crearea unei „rezerve cognitive”, care se comportă ca o barieră în fața acestei afecțiuni neurodegenerative.
Ce au descoperit aceștia? Sunt foarte importante activitățile sportive sau artistice, precum și nivelul de educație atins până la 26 de ani, ocupația și abilitățile de lectură.
1.184 de oameni au participat la studiul publicat în jurnalul Academiei Americane de Neurologie și republicat de site-ul Science Daily, în august anul acesta.
„Abilitatea cognitivă depinde de anumiți factori pe tot parcursul vieții”
„Rezultatele sunt interesante, pentru că arată că abilitatea cognitivă depinde de anumiți factori pe tot parcursul vieții noastre. Un stil de viață activ din punct de vedere intelectual, social și fizic poate contribui la evitarea declinului cognitiv și a demenței”, a explicat Dorina Cadar, autoare a studiului și cercetătoare în epidemiologie cognitivă și demență la Școala Medicală Brighton and Sussex din Marea Britanie. Aceasta a mai precizat că rezultatele sunt valabile și în cazul participanților care au avut un scor scăzut la testele cognitive din copilărie, prin urmare, pot recupera pe parcursul vieții.
Cei 1.184 de participanți, născuți în 1946, în Regatul Unit al Marii Britanii, au făcut, în cadrul cercetării, niște teste cognitive – unul la 8 ani, altul, la 69. Scorul mediu la al doilea test a fost 92 din 100 posibil.
Autorii studiului au căutat, între altele, informații despre: nivelul de educație al persoanelor respective la 26 de ani, participarea lor la diverse activități – sporturi, ieșiri la muzeu – când aveau 43 de ani, ocupația și abilitatea lor de lectură până la 53. Cercetătorii au descoperit că modul cum și-au petrecut timpul liber, dar și abilitățile cognitive mai ridicate din copilărie, respectiv o capacitate de lectură mai mare, analitică, de pildă, determină un scor mai bun la testul cognitiv susținut la 69 de ani.
„Activități cognitive provocatoare, în special pentru cei cu ocupații mai puțin calificate”
Michal Schnaider Beeri, profesor la Școala Medicală Icahn, din cadrul Spitalului Mount Sinai, New York, a scris un editorial care însoțește studiul: „Din perspectiva sănătății publice și a societății, ar putea exista beneficii mari pe termen lung, dacă se investește în educația superioară, dacă apar mai multe oportunități de petrecere a timpului liber și dacă oamenilor li se oferă activități cognitive provocatoare, în special pentru cei cu ocupații mai puțin calificate”, a spus profesorul.
Participanții cu diplomă de licență sau cu alte calificări de învățământ superior au obținut, în medie, cu 1,22 puncte mai mult decât ceilalți, mai arată cercetarea. „Cei care s-au implicat în șase sau mai multe activități de petrecere a timpului liber, cum ar fi cursuri de educație pentru adulți, cluburi, activități de voluntariat, activități sociale și grădinărit, au obținut în medie cu 1,53 puncte mai mult decât persoanele care s-au implicat în patru sau mai puține activități”, mai scriu autorii cercetării.
Profesia a influențat la rândul ei rezultatele: cei care fac o muncă calificată au obținut cu 1,5 puncte mai mult decât ceilalți participanți.
În final, cercetătorii au prezentat și o limită a studiului: participanții care s-au implicat în acest studiu până la 69 de ani ar putea fi mai sănătoși fizic și mental, precum și mai sociabili decât cei care s-au retras, „astfel încât este posibil ca rezultatele să nu reflecte situația populației generale”.
Fotografie: Pixabay
