
Este reporter la DoR și a coordonat rubrica EduDoR și seria de evenimente DoR Live. E interesată de educație și justiție socială.

Pandemia aceasta ne-a făcut să realizăm că, dacă încerci să îi mulțumești pe toți, de fapt, nu mulțumești pe nimeni, iar din toată această ecuație noi, elevii, am ieșit pe minus. Vin doar cu câteva argumente statistice: 900.000 de elevi nu au acces la ceea ce unii jurnaliști au denumit Marea Predare Online. Ministerul Educației și Cercetării a numărat 250.000, dar nu mai este o mirare, doar se chinuie de aproape zece ani să numere elevii navetiști și de fiecare dată le dă cu rest liderilor noștri de pe Berthelot.
Cum se fac de fapt politicile publice în educație? Ai o idee și o implementezi pur și simplu sau e mai mult de atât? Centrul pentru Evaluare și Analize Educaționale, care a creat proiectele Fizica Altfel, Chimia Altfel și începe Matematica Altfel, lucrează pe un format evidence based policy. Adică politici publice bazate pe date și cercetări. Președintele său, Cristian Hatu, a povestit la podcastul REZOLVAT cum face asta.
250 de elevi de la școli din comunități vulnerabile, printre ei, din orașul Tulcea și din comuna Clinceni, Ilfov, au participat la ateliere de educație sexuală, unde conversațiile s-au purtat în jurul unui spectacol de teatru despre mame adolescente. În contextul în care în SUA s-a eliminat dreptul constituțional la avort, 83% dintre părinții și elevii din România vor să se învețe la orele de educație sexuală – opționale până în acest an – despre drepturile femeilor, iar 66%, despre avort, arată o cercetare publicată luna aceasta.