
Este reporter la DoR și a coordonat rubrica EduDoR și seria de evenimente DoR Live. E interesată de educație și justiție socială.

Unu din patru copii, de 8 ani, din Australia face matematică cu profesori necalificați.* Un al treilea ministru din cabinetul lui Angela Merkel își dă demisia din cauza acuzațiilor de plagiat.* Primarul New York-ului vrea ca în toamnă să revină toți copiii la școală.* Profesorul dat afară pentru că a folosit o caricatură cu profetul Mohamed din revista satirică „Charlie Hebdo” este repus în funcție.
Op-Ed. Cuvântul „uniformă” vine din latinescul „uniformis”, care înseamnă „a fi de aceeași formă”. Am dus discuția mai departe, de la o ținută adecvată, la activități și profesori care îi modelează pe elevi, întrebându-mă „cât de uniformizată este, de fapt, școala?”
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.