
Este reporter la DoR și a coordonat rubrica EduDoR și seria de evenimente DoR Live. E interesată de educație și justiție socială.

Când se stabilea forma proiectului „România educată”, am trimis către Ministerul Educației - pe căi oficiale - propunerea includerii în lege a principiului parteneriatului „școală-comunitate-familie”. Nu a existat deschidere și interes, nu a fost inclus în lege, așa cum nu a fost inclus nici principiul conform căruia școala răspunde pentru orice se întâmplă în interiorul său. Responsabilitatea din perspectiva statului este mai degrabă pestă sau blasfemie, nu concept asumat sau crez.
Salarii ca de medici pentru profesori, burse de studiu în străinătate „ca pe vremea lui Eminescu”, jandarmi la paza școlilor, uniformă. Sunt câteva dintre ideile „altfel” cu care vin unii candidați la prezidențiale. Puncte comune: majoritatea vorbesc de salarii, de burse și reducerea abandonului școlar. Am analizat propunerile pe educație din programele de țară ale tuturor celor 14 candidați pentru care vom merge la vot pe 24 noiembrie.
Ministerul Educației a justificat examenul de admitere la liceu adăugat Evaluării Naționale, măsură din noua lege a Educației deja în vigoare, prin faptul că sunt mulți elevi care se transferă după clasa a noua la o altă clasă sau liceu fiindcă au constatat că nu li se potrivește specializarea. Școala 9 a cerut tuturor inspectoratelor școlare din țară numărul transferurilor. Sub 4% dintre elevi ajung să se transfere, potrivit datelor oferite de 15 dintre acestea. Un expert în educație și un profesor de matematică cu experiență arată de ce dublarea examenului la clasa a opta nu va rezolva problema orientării școlare a elevilor.