
Este reporter la DoR și a coordonat rubrica EduDoR și seria de evenimente DoR Live. E interesată de educație și justiție socială.

„Aceasta este doar o soluție temporară”, este opinia unui director de școală din Arad, referindu-se la proiectele finanțate generos pentru abandonul școlar. Are elevi din familiile marilor oameni de afaceri din agricultură, dar și elevi de la orfelinat. „Când vin la școală, primul lucru pe care îl fac este să mă uit la mâinile lor”, mai spun profesorul care prin proiecte europene caută să-i țină în bănci pe elevii care îi eroizează pe tinerii care pleacă la muncă în străinătate. Ce funcționează de fapt, din experiența ultimilor ani?
Există o imagine care circulă în această perioadă în bulele de pe rețelele sociale ale cadrelor didactice. Chiar dacă nu faceți parte din această categorie, este posibil să o fi văzut. Imaginea cu pricina reprezintă o bufniță în două ipostaze diferite, iar alături se află o legendă al cărei rol este, firește, de a explica ce reprezintă fiecare dintre ele.
Sunt în jur de 40 de mii de tineri români la studii în străinătate. În același timp 14 mii de elevi și studenți basarabeni sunt în prezent în România. În fiecare an, sunt puse la dispoziția lor în jur de 5000 de locuri în universitățile de la noi și în jur de 1500 în licee. Școala 9 a vorbit la târgul de studii organizat în Chișinău, Bălți și Cahul cu tineri care vor să facă facultatea în România. Unii dintre ei spun că vor reveni acasă după absolvire, doar că un raport al Centrului Român de Politici Europene arată că doar 10% o fac.