Cătălin Frâncu, fondator al platformei Dexonline și inginer de software, acuza anul trecut Ministerul Educației de discriminare fiindcă fiul său nu a fost acceptat la școală, deși „citește fluent, socotește și scrie (nu caligrafic, dar împărțirea în litere este perfectă)”.
Legislația spune că pot intra în clasa zero doar copiii care au împlinit 6 ani până la momentul începerii școlii, cu o excepție: pot face o solicitare scrisă părinții ai căror copii împlinesc această vârstă până la finalul anului calendaristic și doar dacă „dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare”.
Copilul lui Cătălin Frâncu împlinea 6 ani pe 3 ianuarie, cu trei zile mai târziu decât data inclusă în metodologie. Așa că părintele a reacționat, a făcut o petiție care a fost semnată de aproape 800 de părinți până acum și a făcut și plângeri la diferite instituții. Inspectoratul școlar București și Ministerul Educației i-au spus din start că nu se poate.
Foto: Dumitru Angelescu
„Conțopiști ai unei legi care rescrie totul fără să modifice nimic”
După un an și jumătate, CNCD a soluționat petiția și a spus că refuzul înscrierii unui copil la școală pe criterii de vârstă este discriminare și a dispus sancționarea Ministerului Educației cu avertisment contravențional.
De asemenea, CNCD recomandă „modificarea prevederii discriminatorii precum și monitorizare în vederea schimbării pe o perioadă de 2 luni”.
„Pentru noi, ca părinți, vestea vine prea târziu. Copilul este deja în al doilea an la o școală pe sistem britanic, o școală care l-a primit cu brațele deschise, nu doar pe el în mod excepțional, ci pe mulți alții de vârsta lui. O școală care face parte dintr-un sistem care apreciază importanța educației timpurii și susținute”, spune Cătălin Frâncu pe blogul său.
„Dacă am fi stat la mila statului român – și, din păcate, sunt atâția români care nu au altă soluție –, atunci fiul nostru abia acum s-ar afla la începutul clasei zero, desenând bastonașe și comparând grămezi de mere. În loc de asta, el citește și scrie fluent într-o limbă străină, face adunări și scăderi pe trei cifre, a învățat majoritatea tablei înmulțirii”, a adăugat acesta.
Tatăl a explicat și toate demersurile sale pentru a arăta că limitarea vârstei este o decizie care îngrădește dreptul la educație.
„Poate că decizia unanimă a CNCD va pune Ministerul pe gânduri. Poate Ministerul-artizan al noii Legi a educației va corecta măcar acolo (în Articolul 31) discriminarea tot mai greu de măturat sub covor. Altfel, va rămâne doar cohorta de miniștri umili, aserviți plagiatorilor, conțopiști ai unei legi care rescrie totul fără să modifice nimic, o lege tiranică căreia nu-i datorăm supunere”, mai spune părintele care a acționat și în instanță Ministerul Educației.
Ministerul a contestat decizia CNCD
Ministerul Educației a declarat, la cererea Școala 9, că a contestat decizia CNCD și aceasta „se află pe rolul Curții de Apel București”, prin urmare, până la soluționare nu are în plan vreo modificare legislativă pentru a permite și elevilor mai mici și care au dezvoltarea psihosomatică potrivită să fie înscriși la pregătitoare.
De asemenea, instituția a ținut să menționeze și că instanța a respins cererea lui Cristian Frâncu să îi înscrie copilul provizoriu la școală până la soluționarea acțiunii pe fond. „Contrar opiniei pe care o susține domnul Frâncu, Curtea constată că instanța de fond a reținut corect că Metodologia de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2022 - 2023 (...), nu reprezintă un act subsecvent Metodologiei de înscriere a copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2021 - 2022 (...), astfel că produce efecte juridice obligatorii și până la o eventuală anulare a acesteia nu poate fi înlăturată de la aplicare.”
„Poate, în 20-30 de ani, nepoții mei nu vor mai sta la mila unui stat în colaps”
Restricția nu a existat dintotdeauna. Din 2012 și până în 2019 exista aceeași lege, cu același articol pe care îl invocă autoritățile azi, dar metodologia elaborată de minister permitea, după avizul psihologului, să fie înscriși la pregătitoare și copiii care împlineau 6 ani după 31 decembrie.
2020 a fost primul an în care nu au mai permis acest lucru, într-o primă fază. Apoi, în urma cererilor insistente, au făcut o derogare prin care a fost posibil ca părinții să-și poată duce la școală și copiii care nu făceau 6 ani până la finalul anului. Doar în București, erau în această situație în 2020 în jur de 190 de copii. Și în anii anteriori până în 200 de copii se aflau în această situație: nu aveau vârsta, dar erau declarați apți pentru a intra la școală.
„Decizia CNCD vine ca o palidă consolare, de doi bani speranță că, poate, România își va recăpăta respectul pentru educație. Data viitoare când un monstru va pretinde, bazându-se pe nimic, că știe mai bine decât mine câtă educație îi trebuie fiului meu, îi voi putea arăta dovada că alți oameni mai luminați decât noi au o opinie diferită de a lui. Și poate, în 20-30 de ani, nepoții mei nu vor mai sta la mila unui stat în colaps și a unei societăți antiintelectuale pentru a-și căpăta educația, o educație care ne definește ca Homo sapiens”, mai spune Cătălin Frâncu.
Mai multe țări din Europa, printre care Anglia, Austria, Grecia, Italia, Franța, Danemarca, Elveția, Norvegia, Olanda, Scoția și Spania, permit ca cei mici să meargă la școală și de la vârste sub 6 ani.
