188 de studenți de la Facultatea de Psihologie a Universității din București (UNIBUC) au luat parte voluntar, în 2019, la studiul coordonat de psihologa Ioana Podina. Participanții aveau între 18 și 35 de ani, iar 81% au fost femei. După screening-ul depresiei și o monitorizare timp de șase zile, înainte de un examen la psihologie, datele au arătat că 129 dintre studenți aveau un nivel scăzut de depresie, 21 unul ușor și 9 unul mediu. Pentru cei mai depresivi stresul a fost constant ridicat încă de la începutul monitorizării, nu doar la scurtă vreme înainte de testare.
Implementarea proiectului finanțat printr-un grant al Ministerului Educației s-a făcut fizic, cu un an înainte de COVID-19. „Nu este cuprins stresul aferent pandemiei, dar stresul autentic al examinării față în față este ceva mai mare decât în online”, spune Ioana Podina, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie. Ea amintește că și în școli, și în universități lipsește intervenția specialiștilor pentru prevenirea și gestionarea tulburărilor de sănătate psihică.
Pentru screening, desfășurat înainte de începerea studiului propriu-zis, Podina și ceilalți cercetători au folosit inventarul de depresie Beck (Beck’s Depression inventory, BDI), care a măsurat nivelul acestei afecțiuni psihice în cazul fiecărui participant.
„Toți cei care au un scor peste 14 putem să considerăm că sunt la risc și îți pui problema să îi monitorizezi, să vezi cum se descurcă în viitor”. 129 de participanți au primit un scor sub 14 – depresia era, așadar, scăzută sau lipsea –, 21 dintre ei, un rezultat între 14 și 19, iar 9, între 20 și 30.
N-a existat nicio selecție în baza scorului. „Am vrut să vedem, în funcție de nivelul lor de depresie, dacă răspunsul la stres fluctuează în timp”, mai spune psihologa. A urmat, apoi, monitorizarea de șase zile, iar în fiecare zi, înainte de examenul la psihologie, studenții au răspuns cât de stresați se simt, pe o scară de la 0 la 100. Colectarea datelor a continuat și în timpul probei, după o oră de la primirea subiectelor, și la 10 minute după încheierea testării.
Pentru cei cu un nivel de depresie scăzut, stresul a crescut pe măsură ce s-au apropiat de momentul examenului”, explică Ioana Podina. „Pentru cei cu un nivel crescut, stresul a rămas ridicat. Inclusiv nivelul de bază de la care au pornit din prima zi de evaluare a fost diferit.
„Stresul afectează performanța școlară”
Legătura dintre depresie și stres se cunoaște de multă vreme, însă ce aduce nou acest studiu, spune Podina, este faptul că s-a desfășurat pe o perioadă mai lungă, în mediul în care învață studenții, nu într-un laborator.
„Când ai depresie, nu ai skill-urile necesare să faci față stresului. Iar stresul afectează performanța școlară”, subliniază psihologa. De aceea, spune ea, avem nevoie de programe de sănătate psihică în mediul școlar și academic. „Ce intervenții facem efectiv în universități ca să prevenim problemele de sănătate mintală? În școli mai sunt intervenții pe dezvoltare de abilități socio-emoționale, dar de obicei se încep în timpul unor proiecte și apoi se abandonează”.
O soluție, consideră psihologa, ar putea veni din partea clinicilor universitare, care să se ocupe de screening, astfel încât să știe cine ar putea avea depresie, anxietate și alte tulburări. Dar și să îi ajute pe studenți să treacă mai ușor peste stresul examenelor prin programe de consiliere și monitorizare.
„Preocuparea universităților înspre sănătatea mintală le-ar da o șansă la un start academic similar tinerilor. Nu toți au abilități sănătoase de-a face față stresului”, spune psihologa. „Și un alt lucru de menționat: adolescenții și tinerii până în 25 de ani sunt cei mai vulnerabili la probleme de sănătate mintală, iar suicidul este a doua cauză de deces la această vârstă”.
Relația dintre stres și depresie în contextul examenelor poate fi intuită și în cazul elevilor. Într-un studiu asupra lor, „rezultatele cred că ar fi fost la fel (n.r. – ca cele privind studenții) sau mai accentuate”, precizează Ioana Podina. „Copiii au și mai puține abilități de coping din cauza vârstei, a experienței mai limitate de viață”.
Mai departe, psihologa speră ca această cercetare să păstreze în viață dezbaterea despre sănătatea mintală a adolescenților și tinerilor, pornită târziu în societatea românească, abia în pandemie. „Ar fi interesant un studiu replicat, să vedem cum arată lucrurile în prezent, dacă s-au înrăutățit sau nu”, mai spune ea.
