Decizia închiderii tuturor școlilor începând de luni anunțată, săptămâna trecută, de președintele Klaus Iohannis a stârnit mai multe nemulțumiri în spațiul public. Părerile sunt împărțite în rândul principalilor actori din educație. La fel și întrebările.
Ne-am propus să răspundem măcar la o întrebare: Pe ce studii sau analize se bazează președintele Klaus Iohannis când susține că toate școlile trebuie să fie închise, în timp ce aproape toate țările din Europa țin școlile deschise integral sau parțial?
La conferința din 3 noiembrie de la Palatul Cotroceni, un jurnalist l-a întrebat pe șeful statului dacă există o analiză pe care autoritățile se bazează atunci când decid să închidă tot mai multe școli. Președintele Klaus Iohannis i-a răspuns:
„Da, există analize care recomandă trecerea școlii în sistem online. De aceasta s-a și hotărât, este o decizie care s-a luat deja dinaintea începerii anului școlar, că, atunci când incidența trece de 3, școlile trec în online în localitatea respectivă. Știu că între timp sunt voci care cer redeschiderea școlilor, eu am solicitat o analiză aprofundată experților și dacă apar noutăți o să vă țin la curent cu ele.“
Școala9 a trimis o solicitare către Administrația prezidențială pentru a intra în posesia analizelor pe care se bazează Iohannis, iar acesta a fost răspunsul primit:
„Ca urmare a solicitării dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: Studiile și analizele la care a făcut referire Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în conferința de presă din data de 3 noiembrie, provin din surse multiple, atât de la nivel național (precum Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică), cât și de la nivel internaţional (precum Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, Comisia Europeană). O parte dintre aceste materiale sunt documente de lucru, care nu sunt publice.“
Foto: Dumitru Angelescu
Alături de acest răspuns, am primit două fișiere. Primul este o evaluare de la Institutul Național de Sănătate Publică și Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției care cuprinde lista celor 39 de focare din unitățile de învățământ declarate din 1 octombrie, precum și listele de cazuri de copii infectați în unitățile de învățământ. Astfel, datele transmise arată că:
- în prima jumătate a lunii octombrie au fost infectați 474 de copii cu vârste între 0 și 9 ani, respectiv 1010 de copii între 10 și 19 ani
- în a doua jumătate a lunii octombrie au fost infectați 729 de copii cu vârste între 0 și 9 ani, respectiv 1804 de copii între 10 și 19 ani
- în total, în luna octombrie, au fost depistate 4017 cazuri de infectări în unitățile de învățământ în rândul copiilor între 0 și 19 ani
„Fișierul Excel atașat nu oferă suficiente informații – nu sunt incluse analizele pentru fiecare focar în parte. Astfel, noi nu știm dacă acestea sunt constituite prin transmitere în interiorul școlii sau în exterior (prin interacțiune în comunitate)“, spune Răzvan Cherecheș, directorul departamentului de sănătate publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Expertul mai atrage atenția că nu se precizează dacă „focarele sunt localizate într-o singură clasă sau cu transmitere între clase și nici dacă există profesori infectați care conectează clasele“.
„În Cluj Napoca există două focare - cu 4 și 8 cazuri - fără nicio informație adițională. Doar aceste informații nu justifică închiderea tuturor școlilor din județ“, exemplifică Răzvan Cherecheș.
Citește și: INTERVIU Profesoară la Harvard: Vom vedea cu siguranță efectele stresului pandemic asupra copiilor
Al doilea fișier trimis de Administrația prezidențială este un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care face referire la mai multe studii legate de răspândirea coronavirusului în școli.
Argumente pro deschiderii școlilor, din raport, observate de expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheș:
- cele mai multe infecții la copii au apărut prin transmitere în familie sau în comunitate
- deschiderea școlilor nu a dus la creșterea ratei de transmitere acolo unde transmiterea intracomunitară era redusă
- copiii sub 10 ani sunt mai puțin susceptibili să se infecteze și mai puțin infecțioși decât copiii de la 10 ani în sus
- copiii au simptome mult mai ușoare decât adulții la infecția COVID-19, iar decesele au fost extrem de rare
- transmiterea virusului între personalul școlii și copii, respectiv între copii, este puțin probabilă
- copiii și adolescenții reprezintă doar 8% din totalul de cazuri raportate global
- vârful de transmitere la copii este imediat după declanșarea simptomelor, urmat de un declin rapid; la adulți vârful este cu 1 - 2 zile înaintea declanșării simptomelor
- închiderea școlilor din China, Hong Kong și Singapore nu a contribuit la controlul epidemiei
- închiderea școlilor contribuie la prevenirea a 2-4% din mortalitate, mult mai puțin ca alte metode de distanțare socială
- deschiderea școlililor până la ciclul primar cu măsuri de control (igiena mâinilor, distanțare socială, izolare acasă în caz de simptome, măști) este puțin probabil să ducă la numere mari de copii spitalizați
- dacă este controlată transmiterea comunitară și se asigură protecția personalului, focarele din școli sunt rare
- „nu este scuzabil să ținem deschise servicii neesențiale pentru adulți în paralel cu ținerea închisă a școlilor“;
Alte argumente pentru menținerea școlilor deschise sunt legate de contextul social și educațional: creșterea inegalităților sociale, afectarea abilității de învățare a copiilor, deprivarea de mesele de la școală sau creșterea anxietății cauzată de absența contactelor sociale. Totodată, OMS atrage atenția că închiderea școlilor crește riscul de sarcini nedorite în rândul adolescentelor, exploatare sexuală, căsătorii sub 18 ani sau de violență domestică.
Argumentele împotriva deschiderii școlilor, din raport, observate de expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheș:
- mai multe focare raportate la gimnaziu și liceu, decât la clasele primare, prin urmare sunt necesare precauții suplimentare la gimnaziu și liceu
- gradul de infecție între angajații școlii este mai mare decât cel între angajați și elevi sau între elevi; așadar, este nevoie de precauții suplimentare pentru personal
- copiii care au comorbidități prezintă un risc sever (exemple: cei care suferă de boli respiratorii cronice, inclusiv astm boli cardio-vasculare; imunodepresie)
- pot să apară focare (exemple: Israel, Georgia – USA) acolo unde măsurile de prevenție sunt slabe
- rata de transmitere intracomunitară mare nu recomandă deschiderea școlilor
- capacitatea redusă de testare și de a efectua anchetele epidemiologice în 24 de ore nu recomandă deschiderea școlilor
- cauze care cresc riscul de transmitere în școli: transmitere intracomunitară mare, spații mici, înghesuite, prost ventilate, măsuri de igienă precare.
„Dacă analizăm argumentele pro și contra din raportul OMS, raportându-ne la contextul local, cred că autoritățile ar trebui să ia în considerare să lase copiii până în clasa a IV-a inclusiv să meargă la școală“, spune directorul departamentului de sănătate publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Însă și dacă ar merge doar copiii până în ciclul primar la școală/grădiniță, ar trebui respectate mai multe condiții:
- reducerea numărului copiilor în clase
- asigurarea unui sistem de ventilație pe parcursul orelor
- purtarea măștii inclusiv în pauze
- supravegherea copiilor în pauze pentru evitarea aglomerării
- controlul mijloacelor de transport în comun și a intrării în școli pentru asigurarea purtării măștii, tot timpul, și evitarea aglomerării
- izolarea copiilor la apariția primelor simptome și anchetă epidemiologică internă pentru identificarea transmiterii între clase sau în exteriorul școlii
- oferirea de către autoritățile publice de măști gratuite pentru copii și profesori
Context: Consiliul Național al Elevilor a transmis că „dezaprobă profund această propunere“, pentru că multe dintre școli se află în comunități unde rata de transmitere a virusului este cu mult sub incidența de 3 la mia de locuitori, dar și pentru că „în continuare sute de mii de elevi nu au posibilitatea de a accesa cursurile online din cauza lipsei infrastructurii digitale“.
Din aceeași cauză, patru asociații de elevi de la nivel local (București-Ilfov, Constanța Maramureș, Vâlcea) atrag atenția că ar putea crește abandonul școlar în mediul rural sau în alte zone izolate în urma mutării tuturor cursurilor în online.
De asemenea, aceștia mai precizează faptul că în zonele izolate, din mediul rural spre exemplu, decizia de a muta cursurile în online va duce implicit la creșterea ratei abandonului școlar, întrucât infrastructura necesară învățământului la distanță nu există.
Cât despre părinți, aici există în mod clar o polarizare. Un studiu publicat recent de Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, la care au răspuns aproximativ 100 de mii de părinți, arată că 47,2% dintre respondenți nu sunt de acord cu decizia de a închide toate școlile dintr-o localitate dacă incidenţa cazurilor de COVID-19 depăşeşte 3 la 1000 de locuitori. În timp ce cealaltă jumătate susține această decizie.
De altfel, și în rândul profesorilor părerile sunt împărțite. Unii susțin învățământul online din motive de sănătate, alții îl preferă în locul celui hibrid - pentru că le este greu să fie atenți în același timp atât la elevii din clasă, cât și la cei prezenți online.
Însă una dintre cele mai mari probleme rămâne legată de resurse.Un sondaj realizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ arată că nu toți profesorii au primit materiale de protecție pentru a se simți în siguranță la clasă, dar nici echipamentele necesare pentru a preda online sau hibrid.
De astăzi însă toate cursurile vor fi în online, iar inspectoratele școlare și școlile sunt obligate „să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie informațională și internet“, după cum arată un ordin publicat de Ministerul Educației duminică.
Numai că ordinul semnat de Monica Anisie pune în cârca autorităților de la nivelul comunității școlare responsabilitatea echipării elevilor, deși dintre cele 250 de mii de tablete promise de Ministerul Educației doar 64 de mii au ajuns în școli. Iar în cazul celor 60 de mii de laptopuri care ar urma să ajungă la peste 1.100 de licee, încă nu s-a finalizat achiziția.
Frământări cu privire la învățământul online versus cel offline există în multe țări ale lumii. „Nu cred că există vreo îndoială că școlile trebuie să fie mai curajoase decât sunt acum. Evident, dacă întoarcerea la educația din clasă ar duce la o mulțime de infecții și de decese, ar trebui să spunem OK, acesta este un cost pe care nu îl putem suporta“, a spus Ashish Jha, fost director al Harvard Global Health Institute, iar în prezent decan al Facultății de Sănătate Publică a Universității Brown din SUA, într-un interviu pentru Education Week.
O lume întreagă analizează, în această perioadă de pandemie, costurile pe care și le permite pentru sănătatea publică și pentru educația copiilor. Iar România nu poate să facă excepție.
Citește și: Ar trebui să fie desființate sau să fie reformate inspectoratele școlare?
Cover Foto: Octav Ganea (Inquam Photos)
