„În America nu contează Bacul românesc, nici când aplici, nici după ce ai intrat. Nu îi interesează de Bac, nu recunosc Bacul, nici nu cred că știu ce e Bac la noi”, spune Julia Boca, consilieră pentru admiterea la facultățile din străinătate, în special la cele din America, și fondatoarea Julia Boca Academy. Mai precis, după ce a intrat la Wellesley College, Massachusetts, Julia s-a hotărât să fie îndrumătoarea și altor elevi de liceu care doresc să studieze la unele dintre cele mai prestigioase universități din lume.
În Europa, examenul de Bac are o pondere mai mare: „Există universități din străinătate la care bacalaureatul contează într-o mare măsură pentru admitere. De exemplu, universitățile de stat din Irlanda fac un calcul pornind de la notele probelor scrise de la bacalaureat și unele medii din foaia matricolă, care arată șansele de reușită ale aplicanților”, explică Bianca Foghel, directoarea Educativa, o altă platformă de consultanță pentru elevi.
Aplicații la aproape 40 de facultăți
Andra Bizdună e clasa a 12-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din capitală, una dintre școlile pilot unde în ultimele două module din ultimul an de liceu se fac la școală doar materiile de Bac.
Andra a pierdut numărul facultăților la care a aplicat, dar acesta se apropie de 40. A fost admisă până acum la American University of Paris și la Marymount Manhattan College. Mai este pe lista de așteptare la alte șase școli americane.
Eleva povestește că până în februarie-martie a fost ocupată cu admiterea la universități. A trebuit să scrie eseuri, să susțină interviuri și să se ocupe și de partea administrativă, ce ține de documente. La școală nu s-a simțit înțeleasă: „Mulți profesori nu înțeleg cu adevărat ce înseamnă și nu pot să empatizeze cu asta, adică nu ai înțelegere din partea lor de multe ori”.
„Nu aveam timp fizic să fac pentru școală”
În februarie a avut simulări pentru Bac susținute de școală. Spune că nu a avut prea mult timp să se pregătească. „La acele simulări, eu, și știu că și mulți colegi care au aplicat prin afară, am avut problema asta: ori nu am putut să ne prezentăm, ori n-am avut cele mai bune rezultate, pentru că noi a trebui să prioritizăm anumite lucruri și la aceste simulări nu am fost cei mai pregătiți și am primit din partea profesorilor anumite comentarii în legătură cu asta”.
„Eu nu dormeam noaptea, nu aveam timp fizic să fac pentru școală ce aveam de făcut și atunci profesorii nu înțelegeau. Li se părea că e o scuză și o chestie care se repetă cumva nejustificat,
fără să înțeleagă că procesul ăsta chiar a durat atât de mult”, explică Andreea.
Fiind admisă deja la aceste universități, eleva mai trebuie doar să finalizeze liceul, iar nota de la Bac nu contează pentru ea.
„Pentru mine, fiind admisă la Universitatea Americană din Paris, nu contează în sensul în care admiterea mea nu este legată de notă, nu este condiționată”.
SAT, un fel de Bac american
Totuși, o notă mare în Bac înseamnă beneficii: „Eu am norocul ca, la această universitate, în funcție de nota mea de la Bac, îmi pot echivala niște credite și să termin cumva mai devreme facultatea”.
Elevii care aplică în afară nu scapă de stresul examenelor. Andra a dat SAT (inițial acronimul venea de la Scholastic Aptitude Test), un fel de Bacalaureat american, cum este cunoscut. Practic, SAT este un test standardizat cronometrat care testează niște cunoștințe generale, fiind axat pe gândirea analitică. „SAT-ul îl dai doar din engleză și matematică. Mi se pare că acest format al SAT-ului îți testează cu adevărat niște abilități de gândire, lucru pe care Bacul din România nu mi se pare că îl face”.
Julia Boca explică despre SAT că „poți să-l dai absolut oricând, adică dacă vrei să-l dai în clasa a 9-a, dacă te simți tu pregătit, poți să-l dai atunci. Și poți să-l dai de câte ori vrei. De câți bani dispui, pentru că el costă în jur de 100 de dolari. Dacă îl dai de mai multe ori poți să-ți mărești scorul, poți să combini scorurile pe care le ai ca să ajungi la un super scor”.
Nota care face diferența dintre admis și respins
„Deși dau SAT-ul, cei care aplică la facultățile din America nu neglijează Bacul. Sunt copii extraordinar de ambițioși. Și au note foarte mari la școală și, doar pentru că au intrat la facultate în America, vor în continuare să demonstreze că pot să ia foarte mult în Bac. Chiar foarte mulți ajung să fie copiii ăia care iau 10 în Bac, pentru că, din start, sunt copii foarte deștepți”, mai spune Julia.
Și în Europa sunt cazuri unde examenul maturității nu contează, ci există alte examene înlocuitoare: „Există anumite universități din Europa care acceptă aplicanți fără Bacalaureat românesc. De exemplu, în Marea Britanie, unele universități nu cer Bacalaureatul românesc pentru admiterea la programele de licență. Aceste universități pot folosi alte criterii de admitere, cum ar fi rezultatele la examenele internaționale precum International Baccalaureate (IB) sau A-levels”, spune Bianca Foghel, directoarea Educativa.
Uneori însă, notele de Bac pot face diferența dintre admis și respins în Europa mai explică Foghel: „Există cazuri în care elevi nu au fost acceptați la universități din străinătate din cauza rezultatelor scăzute la Bacalaureat. Unele universități pot avea cerințe clare legate de punctajul minim sau de performanțele la anumite materii pentru admiterea la programele lor”.
„Un exemplu de universitate la care nu s-a intrat din cauza mediei la Bacalaureat este Radboud University, unde pentru profilul de Computer Science se cere minimum 9 ca medie la Bac, cu minimum 9 la probele de matematică și informatică. În astfel de situații, câteodată admiterea poate avea loc, totuși, dacă diferența este mică și acest lucru nu dăunează altor aplicanți; alteori, elevul se va îndrepta spre o opțiune de rezervă”, mai adaugă ea.
Birocrația, un alt factor de stres pentru elevi
Andra, eleva de la „Lazăr”, se simte privilegiată că este la o școală unde se pune accent pe materiile de Bac la finalul liceului: „Eu am noroc că sunt și la «Lazăr», la o școală care a implementat proiectul pilot, ceea ce înseamnă că noi, din luna martie, ne concentrăm doar pe materiile de Bac”.
„Eu m-am gândit de la începutul anului școlar că vreau să mă concentrez pe procesul de admitere până mă văd intrată undeva și după aceea să mă concentrez pe Bac și asta fac acum”, mai explică ea.
Și cei din grupul Educativa sunt de părere că pentru elevii care aplică în străinătate există o presiune și mai mare: „Eliminarea cerinței de Bacalaureat ar putea reduce din stresul și presiunea resimțite de elevi în timpul aplicării la facultăți din străinătate. Cu toate astea, acest lucru ar putea duce și la schimbări în criteriile de admitere și în procesul de selecție a universităților, ceea ce ar putea avea alte implicări pentru aplicanți”.
Julia Boca îi numește pe elevii care ajung pe mâinile ei „stresați din fabrică”. „Elevii mei par să se streseze oricum pentru că, din nou, ajung la conversația că ei sunt genul de elevi care par să fie stresați din fabrică și trebuie să fie ambițioși în absolut orice”.
Cu toate acestea, eleva Andra crede că un factor de stres este și birocrația de care trebuie să se ocupe tot elevii pentru că școlile spun că ele nu știu procedurile: „Sunt multe lucruri care țin de hârtii pe care noi nu ar fi trebuit să le facem, ar trebui să fie responsabilitatea școlilor. Doar că școala din România, fiindcă nu este familiarizată cu tot procesul ăsta, nu te ajută cu documentele de care ai nevoie. Te ajută, spre exemplu, cu adeverință de studii și așa mai departe, dar sunt mult mai multe documente de care nu cred că știu foarte mulți oameni. Știu doar cei care chiar aplică”, conchide ea.
Pentru a ști cu exactitate cerințele de admitere la facultățile dorite, elevii trebuie să acceseze site-ul fiecărei facultăți sau sistemele centralizate din diferite țări. Mai jos, câteva exemple de la universitățile cele mai căutate de români, conform Edmundo:
- Regatul Unit are un sistem centralizat de admitere - UCAS prin care viitorii studenți pot găsi facultatea potrivită pentru ei și își pot încărca documentele necesare admiterii. Deși rezultatele de la Bac trebuie puse la dosar, răspunsul legat de admitere va fi primit înainte de examen pentru a scăpa de acest stres. Admiterile se deschid de obicei în octombrie și durează până în ianuarie. Dacă depășești termenele limită, există „Spot Admissions”, adică admiteri pe loc, anunțate de facultăți pe parcursul anului. Ele constau în interviuri față în față sau online.
- Și Olanda are o platformă comună pentru admitere - Studielink, unde poți aplica la un număr de patru universități. Termenele limită sunt diferite, dar toate cerințele se produc pe parcursul anului, înainte de Bac.
- În Danemarca învățământul superior e gratuit. Aici poți opta pentru studii superioare de trei sau trei ani și jumătate, ori pentru cursuri care durează doi ani. Informații despre universități, admitere și Bac găsești pe platforma dedicată Optagelse.
- Și în Suedia ai parte de învățământ gratuit ca cetățean al Uniunii Europene, iar aici ai două sesiuni de admitere - una în primăvară, iar alta în toamnă. Pentru a fi admis în Suedia ai nevoie de examenul de Bacalaureat, iar restul cerințelor le poți găsi pe platformele universităților.
Bref, chiar dacă Bacul poate să nu fie definitoriu la admitere, alte examene îi iau locul, iar examenele de limbă sunt o cerință obligatorie.
