Greva generală din Educaţie a intrat deja în cea de-a doua săptămână de proteste, iar profesorii au anunţat că nu au de gând să renunţe la solicitările lor cu privire la mărirea salariilor cu 25%, după ce Guvernul le-a oferit vouchere de 2.500 de lei și o creștere de doar 9%.
Profesorii care au protestat joi, 25 mai, şi marţi, 30 mai, în Capitală spun că salariile mici din sistemul de învăţământ sunt demotivante şi îi îndepărtează de misiunea lor. Cum văd revendicările profesorilor români colegii acestora din state mai dezvoltate? Şcoala 9 a invitat trei cercetători la Universitatea Oxford din Marea Britanie să spună ce cred ei că i-ar face pe profesorii români să se întoarcă la catedră cu mai multă motivaţie.
Profesorii şi cercetătorii Roger Crisp, Jonathan Pugh şi Viktor Savchenko au fost invitaţi, la finalul săptămânii trecute, la o Conferința de etică aplicată București - Oxford - Singapore (BOS3), organizată de Centrul de Cercetare în Etică Aplicată al Facultăţii de Filosofie de la Universitatea din Bucureşti.
Şcoala 9 le-a adresat o întrebare: care este cel mai bun mod de a motiva profesorii şi elevii astfel încât sistemul de educaţia să fie cât mai eficient?
„Predarea în sine trebuie să fie apreciată în primul de cei din Guvern”
Roger Crisp este profesor de filosofie morală la Universitatea din Oxford și cercetătorul al Oxford Uehiro Centre al aceleiaşi universităţi. A publicat mai multe studii în domeniul eticii, în special în metaetică, etică normativă și etică aplicată. Profesorul Crisp a fost și președintele Asociației Mind între 2017 și 2018 și este în prezent președinte al Comitetului de conducere al Centrului Uehiro pentru etică practică al Universităţii din Oxford.
„Vorbesc în principal din perspectiva Marii Britanii, unde sunt profesor universitar și unde mama mea a avut o carieră de profesor de școală primară. Cel mai bun mod de a motiva profesorii este ca predarea în sine să fie cu adevărat apreciată, în primul rând de către cei din Guvern. Acest lucru se întâmplă rareori în prezent în Marea Britanie, iar acest lucru este mult prea evident în ceea ce fac și spun și, mai important, nu fac și nu spun politicienii”, crede filosoful Roger Crisp.
Acesta susţine că statul poate arăta cât de mult valorizează profesorii prin „îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de muncă”, politici care, din punctul său de vedere, ar atrage mai mulți profesori și de mai bună calitate.
„Aceasta va fi, de asemenea, şi cea mai bună metodă de motivare a elevilor. Elevilor le place să învețe de la profesori buni; profesorilor buni le place să predea elevilor buni.“ - Roger Crisp, filosof britanic
„Provocarea de a se adapta unei lumi”, o motivație în sine
Jonathan Pugh este profesor de etică aplicată şi filosofie morală la Oxford Uehiro Centre al Universităţii din Oxford. Este cercetător senior și manager al programelor la aceeaşi instituţie. Printre proiectele sale de cercetare, se află „The Ethics of Novel Therapeutic Applications of Deep Brain Stimulation” (Etica noilor aplicații terapeutice ale stimulării cerebrale profunde). A scris, de asemenea, despre etica cercetării pe celule stem embrionare umane, justiția penală, îmbunătățirea umană și editarea genetică.
Din perspectiva cercetătorului preocupat de îmbunătăţirea cognitivă şi morală, Pugh vorbeşte, pentru Şcoala 9, despre importanţa unui sistem de educaţie pregătit să ţină pasul cu schimbările sociale care vor veni. „Educația este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le avem la dispoziție pentru îmbunătățirea cognitivă și morală, astfel încât este în interesul oricărei societăți să se asigure că susține un sistem educațional funcțional. În următorul secol, omenirea se va confrunta cu o serie de provocări la adresa modului nostru actual de viață și va trebui să ne gândim în profunzime la modul în care vom depăși aceste provocări, precum și la valorile pe care dorim să le prioritizăm în acest sens”, crede filosoful.
Acesta spune că, în mod ideal, provocarea de a se adapta unei lumi în continuă schimbare ar trebui să fie îndeajuns pentru a stimula orice profesor să devină mereu mai eficient. „E cea mai bună motivaţie pentru cadrele didactice care lucrează într-un sistem educaţional funcțional. Pentru că, prin educaţie, profesorii le permit elevilor să dezvolte abilităţile de care vor avea nevoie pentru a răspunde la întrebări, în calitate de membri ai societăţii, şi pentru a se asigura că ei înşişi pot duce o viaţă înfloritoare”, mai spune Jonathan Pugh.
„Epuizare profesională, salarii mici, probleme de angajare”
Ucraineanul Viktor Savchenko este doctor în drept la Institutul de Cercetare în Drept Privat și Antreprenoriat, Ucraina, cu o teză despre liberul arbitru în legislaţia civilă. De asemenea, este cercetător la Oxford Uehiro Centre al Universităţii din Oxford. Are o experienţă de 13 ani la catedră în învăţământul superior şi este preocupat de felul în care profesorii şi studenţii pot fi motivaţi în sistemele educaţionale din statele aflate în curs de dezvoltare.
„Pot evidenția trei probleme principale pentru profesori: epuizarea profesională, salariile mici și problemele de angajare”, spune acesta despre mediul universitar. Savchenko susţine că una dintre cele mai bune metode de a-i motiva pe profesorii universitari este prin încurajarea cercetărilor pe care aceştia le fac.
„Epuizarea profesională este asociată cu un volum mare de muncă pentru profesori. Menținerea unui echilibru între predare, cercetare și viața personală este dificilă. În fiecare an, volumul de muncă al profesorilor crește. Pentru a-și construi o carieră de succes, este necesară publicarea unor studii serioase și implicarea în activități internaționale. Unii profesori își plătesc în mod independent publicațiile și participarea la conferințe. O publicație într-o revistă influentă poate costa cât o lună de salariu”, dă un exemplu profesorul.
Crede că „un stimulent mai bun ar fi acoperirea cheltuielilor de cercetare și acordarea de premii suplimentare pentru cercetare”.
Viktor Savcenko vorbeşte şi despre salariile mici ale profesorilor din mediul universitar, atât din România, cât şi din Marea Britanie. Care este, din punctul său de vedere, efectul salarizării insuficente a profesorilor? „Salariile mici, în special pentru profesorii aflați la începutul carierei, îi obligă să caute muncă suplimentară. Acest lucru duce la suprasolicitare și stres. Ca atare, un profesor își dă seama că are un alt loc de muncă, câștigând mult mai mulți bani, și își schimbă prioritățile de la activitățile științifice și educaționale la altele. Ca urmare, putem pierde angajați valoroși din cauza plății insuficiente pentru munca lor”, explică cercetătorul.
