Dacă rezultatele de la Evaluarea Națională sunt analizate la finalul anului școlar, ne-am gândit să punem datele în context și să adăugăm încă o variabilă: aceea a mediei cu care elevii termină cei patru ani de gimnaziu. Tabelele arată evoluția datelor pe o perioadă de șase ani, iar județele sunt clasificate în funcție de valoarea diferenței dintre cele două medii: pe primele locuri sunt județele unde valoarea este cea mai scăzută, iar pe ultimele sunt cele unde au fost găsite cele mai mari discrepanțe între media de absolvire și cea de la examene.
Așa am aflat că media de absolvire la finalul clasei a opta e mai mare decât media de la examenele naționale. E o concluzie normală, având în vedere că testele standardizate evaluează cunoștințelor elevilor doar la un anumit moment, însă ceea ce ne-a atras atenția au fost anumite discrepanțe foarte mari. În Caraș-Severin, diferența dintre cele două medii este de aproape trei puncte. Iar în Timiș, Satu Mare sau Teleorman, este foarte aproape de această valoare. La cealaltă extremă se află București, unde diferența nu depășește două puncte, alături de Brăila și Prahova. Însă cel puțin în cazul județului Brăila, un studiu realizat de Asociația Human Catalyst a arătat că județul are cea mai mare rată a elevilor de clasa a opta care nu susțin Evaluarea Națională, pentru că li se interzice înscrierea la examen. Conform concluziilor studiului, școlile apelează la această practică pentru ca elevii „considerați slabi” să nu tragă în jos media școlilor.
Cele mai mici diferențe dintre cele două medii se întâlnesc la colegiile naționale, în timp ce diferența cea mai mare este în școlile speciale și centrele de educație incluzivă. În teorie, elevii acestor școli susțin examene naționale (teste, Bacalaureat sau examen de absolvire) la fel ca toți absolvenții din învățământul de masă și beneficiază de anumite facilități și adaptări în metodologiile de organizare și desfășurare a examenelor. Una dintre problemele de sistem care duc la această situație e lipsa unei programe și a manualelor pentru învățământ special. Abia din toamna lui 2019 ar trebui să intre în vigoare un plan-cadru nou, cu programe naționale de învățare.
În ce privește diferențele dintre notele de la limba română și cele de la matematică, doar județele Covasna și Harghita (unde există procente ridicate de elevi care învață în limba maghiară) înregistrează medii mai mari la matematică decât la limba română.
