Este arhitect și geograf urban. A creat Interrrobang Studio, prin care vrea să transforme datele plictisitoare în experiențe vizuale.
Accesul la educație în contextul pandemiei de COVID-19 este în continuare subiectul săptămânii în toată lumea. În Spania, un studiu arată că deschiderea școlilor nu a dus la creșterea semnificativă a numărului de cazuri. Tot ca măsură de protecție și ca să se asigure că e păstrată distanța, elevii unei școli din Italia merg să facă ore și pe plajă, când le permite timpul. Acești copii sunt norocoși. Fiindcă există în continuare copii care suferă că nu pot merge deloc la școală. În Kenya, fetele riscă violuri sau mutilare genitală cât școlile sunt închise. Peste restricțiile cauzate de pandemie, în Liban, explozia din august a distrus zeci de școli și 85.000 de copii din Beirut nu mai au efectiv unde să învețe.
Premonitoriu aproape, cu o lună înainte de primul scrutin de prezidențiale, spectacolul de teatru „(De)Conectat”, în regia Ozanei Nicolau, vorbea despre dezbinarea dintre noi cauzată de social media, unde circulă conspirații și unde diverși candidați joacă rolul iubitorilor de țară. Realitatea avea să ne lovească mai târziu. Spectacolul arată însă și cum să ne împăcăm, păstrând viu dialogul între noi toți cei cu opinii opuse, oricât de inconfortabil ar fi.
Cu haine și rechizite noi, cu flori în mână și cu emoții au început școala cei aproape 2,8 milioane de copii din România. Prima zi de școală a însemnat și discursuri ținute de directori, primar, preot, polițist. La Colegiul „George Coșbuc” din București, Ministrul Educației a eliberat un mănunchi de baloane iar la Colegiul „Gheorghe Lazăr”, premierul Florin Cîțu s-a legănat pe ritmul melodiei de la Voltaj, „Tânăr vreau mereu să fiu”. Cum arată prima zi de școală în alte țări europene? Părinți români din Finlanda, Marea Britanie, Italia și Austria ne-au răspuns la această întrebare.