Este arhitect și geograf urban. A creat Interrrobang Studio, prin care vrea să transforme datele plictisitoare în experiențe vizuale.
OP-ED. În România, multe decizii din educație - fie ele la nivel de clasă, școală, centre educaţionale sau minister - se iau pe bază de intuiție, tradiție sau soluții rapide când ne loveşte câte o criză. Ce s-ar întâmpla dacă ne-am baza deciziile pe cercetări validate științific, pe dovezi reale din clasă și din viața elevilor?
Versiunea chinezească a celebrei aplicații TikTok, numită Douyin, a fost limitată pentru copiii sub 14 ani la doar 40 de minute pe zi. Părinții vor trebui să-și ajute copiii să se înregistreze cu numele lor real și să activeze modul „adolescent”. Aplicația s-a angajat și să introducă experimente științifice și expoziții de artă și filme despre natură, „ca să-i inspire pe adolescenți”. În România, TikTok are 5,4 milioane de utilizatori și Instagram în jur de 5 milioane, arată datele de anul trecut.
Ca facilitator educațional în județul Bacău, Alina Mirt, a trecut pragul multor școli de la țară. Lipsurile educației românești sunt trase după fiecare examene naționale, odată cu linia de demarcație trasă sub media 5. Există însă o nevoie și mai mare în școlile din toată țara: de toalete decente, cu hârtie igienică și săpun. Alina Mirt propune, în pragul organizării unei noi sesiuni de concursuri pentru directori, un ochi vigilent, la evaluarea celor care mai vor un mandat, și la cum arată băile din școala pe care au manageriat-o.