Este arhitect și geograf urban. A creat Interrrobang Studio, prin care vrea să transforme datele plictisitoare în experiențe vizuale.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Cum să mă îmbrac și cum să mă machiez, cât de slabă să fiu? Cum să mă comport? Răspunsurile la aceste întrebări sunt primite de majoritatea tinerilor de pe rețelele sociale. Cum navigăm sănătos prin lumea virtuală și câteva sfaturi pentru părinți.
În 2020, de când a izbucnit pandemia, sute de români au revenit în localitatea suceveană Cajvana, după ce și-au trăit tinerețea în străinătate. Cajvana este un orășel bogat, clădit pe munca în Italia și Marea Britanie, care și-a câștigat în timp numele „Monaco de Bucovina”. 57 de elevi au fost înscriși în ultimul an la Liceul Tehnologic „Ștefan cel Mare” și au trebuit să se acomodeze la școala online și la un mod diferit de predare. Profesorii, indiferent de specialitate, au trebuit întâi să îi ajute să învețe limba părinților. Există un cuvânt pe care însă cu toții îl spun apăsat: în timpul interviurilor cu elevi, părinți și profesori a fost rostit de aproape 70 de ori cuvântul „acasă”.