Este arhitect și geograf urban. A creat Interrrobang Studio, prin care vrea să transforme datele plictisitoare în experiențe vizuale.
Rezultatele examenelor naționale nu arată doar cât de bine învață sau nu copiii, ci, extins, notele pot fi inclusiv raportarea a ceea ce reprezintă școala pentru ei, crede profesoara de limba engleză Briena Stoica, din Târgu Mureș. „Cum mulți elevi aud constant discursuri din partea adulților care discreditează tot ce ține de școală, e firesc să investească tot mai puțin efort în pregătire”, spune ea, într-un interviu pentru Școala 9.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Nouă luni pe an școala devine a doua casă pentru cei aproape 3 milioane de elevi din țară, iar unii dintre ei petrec la școală chiar mai mult timp decât acasă. Școala 9 a vrut să vadă cum ar trebui să arate sistemul de învățământ românesc din perspectiva elevilor printr-un chestionar la care au răspuns peste 200 de elevi din țară.