„Evaluez poate mai mult norocul decât competențele”. Cât de relevant mai este bacalaureatul?

Luna trecută, după simularea examenului de Bacalaureat, Asociația Elevilor din Constanța a cerut desființarea examenului de Bacalaureat, spunând că acesta „nu testează competențele reale ale elevilor”. Ei au spus că Bacul este „un examen din inerţie, nu ştim ce vrem cu el, ci doar ne-am obişnuit să îl dăm în fiecare an, fără vreun scop sau beneficiu”.

„Comentarii kilometrice pe care oricum le uită când ies din examen”

„Pe lângă faptul că materia este foarte multă, este învechită. Este total absurd ca o ţară membră Uniunii Europene să rămână într-o continuă buclă temporală! Suntem în anul 2024, iar elevii încă sunt forţaţi să înveţe comentarii kilometrice ale operelor literare din anii 1800, pe care oricum le uită după ce ies din sala de examen”, au transmis elevii constănțeni într-un comunicat de presă. Ei au reproșat că la școală învață doar să tocească pentru examen, nu să înțeleagă ce li se predă, iar Bacalaureatul nu testează competențele reale ale elevilor, ci capacitatea de a memora.

Aici au căzut de acord și câțiva profesori care spun că s-au diminuat atât de mult standardele încât examenul nu mai reprezintă nicio provocare pentru elevi, a spus Bogdan Rațiu, profesor de Limba română, în cadrul unei dezbateri organizate la începutul lunii de Proiectul MERITO. La matematică, la simularea de Bac, subiectele au fost mai degrabă de nivel de gimnaziu, iar la Evaluarea Națională, nota 7 se poate lua ușor doar din grile, „prin care evaluez poate mai mult norocul decât competențele”, a criticat și profesorul Sorin Haiduc.

Pe de altă parte, Consiliul Național al Elevilor a avut o altă poziție. Într-o reacție ulterioară, CNE  a spus că, deși sunt multe lucruri care pot și ar trebui să fie îmbunătățite, examenul de Bacalaureat are utilitatea lui și „rămâne un element esențial în procesul de selecție și în verificarea cunoștințelor și competențelor elevilor”.

Ministra Educației a reacționat și ea după solicitarea celor de la AEC. Ea a afirmat că înțelege „îngrijorările legitime” ale elevilor și faptul că își doresc să știe utilitatea examenului, însă „discuția nu trebuie să fie centrată pe a fi sau a nu fi examen de Balacaureat”, conform Edupedu. „Avem nevoie de o certificare de competențe, pentru că altfel nu putem să arătăm, inclusiv pieței muncii, care sunt competențele pe care un absolvent le are”, a declarat Deca, la finalul lunii trecute.

Discuțiile pe marginea examenului de Bacalaureat s-au aprins și după apariția rezultatelor la simulare. La nivel național, aproape 40% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la Limba română, în timp ce la matematică și istorie, puțin peste o treime au avut mai puțin de 5, potrivit datelor finale de la Ministerul Educației, apărute cu întârziere de aproape două săptămâni.

Lucrările au fost corectate digitalizat și au existat diferențe foarte mari în notare, pentru aceeași lucrare, de la un evaluator la altul. În Timișoara, de pildă, o lucrare notată de un profesor cu 4,60 a fost notată de un altul cu 7,60. Acest gen de situații bizare au fost reclamate de mai mulți profesori și elevi, cu diferențe de până la 3-4 puncte, nu doar la română, ci și la matematică și istorie. Ministerul Educației nu a venit cu o explicație, dar a spus că va fi îmbunătățită platforma de evaluare și vor fi din nou pregătiți profesorii.

Evaluările naționale de anul acesta vor fi evaluate digitalizat, pentru prima dată.

„Există carențe în modul de corectare, la nivel de țară”

„Un răspuns logic, coerent, nu este”, spune Tatiana Cauni, profesoară de Limba română la Liceul Teoretic „Emil Racoviță” din Baia Mare în cadrul unei dezbateri organizate de Proiectul Merito și Casa Corpului Didactic Galați. Dezbaterea, la care au participat mai mulți profesori de Limba română, matematică și istorie - materiile principale de Bacalaureat - a pornit de la rezultatele elevilor la simularea examenului de Bacalaureat.

Tatiana Cauni a fost și ea evaluatoare la simulare și recunoaște că i-au trecut prin mână câteva lucrări cu diferențe de notare de câteva puncte. A povestit situația unui elev care a fost depunctat la eseul de la ultimul subiect, acolo unde un profesor nu i-a acordat punctajul pentru numărul de cuvinte, deși, spune Cauni, atinsese cele 400 de cuvinte necesare. Nu găsește o explicație suficient de bună pe care să o ofere elevilor pentru diferențele atât de mari între note.

„Le-am spus elevilor că trebuie să se obișnuiască că sunt profesori diverși, că poate profesorul nu a fost atent când a corectat. Nu-ți dai seama dacă tu ai o problemă în cum ți-ai predat conținutul, dacă elevul are o problemă sau alt profesor are o problemă de cum a evaluat. Există carențe în modul de corectare, la nivel de țară”, a spus Cauni, în cadrul dezbaterii.

Mulți elevi au sărit peste subiectul III

A corectat peste 80 de lucrări - deși ministerul a spus că fiecare profesor va avea de evaluat în jur de 50. Profesoara a remarcat că mulți elevi au avut probleme la partea de argumentare. „Sunt învățați să fie întotdeauna pro, nu se gândesc să aducă și un argument contra. Și de multe ori, confundă argumentul cu exemplul”, a spus profesoara.

Dar și mai mulți nu au scris eseul de la subiectul al treilea, despre particularitățile unui text poetic.

Doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas”, la subiectul I.A, potrivit analizei pe subiecte a Ministerului Educației. La subiectul de argumentare, 84% dintre elevii de la Real și 90% dintre cei de la Uman au oferit o opinie clară, dar numai 21% dintre copiii de la Real și 28% de la Uman au formulat clar primul argument.

La subiectul eseului, peste jumătate dintre elevii de la Real și puțin peste 40% dintre cei de la Uman nu au primit niciun punct - nu au putut numi trăsăturile curentului literar.

„Și 1 punct diferență între cei doi corectori este foarte mult”

„E ceva destul de intrigant și cred că datele din acest moment din evaluarea digitală chiar pot pune pe masă niște informații care să deschidă dezbaterile și în special asupra baremului”, a spus și profesorul de Limba română Bogdan Rațiu, de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu Mureș. I se pare neobișnuit că, deși majoritatea elevilor au avut o opinie în textul argumentativ, nu au reușit să construiască argumentele. „În același timp, dacă tu nu înțelegi în substanță textul, cum de ai reușit să-ți construiești problematizarea?”, a întrebat dascălul, care atrage atenția că există „ambiguități la nivelul baremului, de aici derivă și diferențele de notare foarte mari”. A văzut texte argumentative notate cu 20 de puncte, dar și cu 9 puncte - aceleași texte, profesori diferiți.

Rațiu e de părere că baremele ar trebui să fie mult mai detaliate, termenii să fie mult mai clar definiți.

„Este chiar un pic șocant pentru un copil ca aceeași lucrare să fie notată la o asemenea diferență. Din punctul meu de vedere, pentru matematică, consider că și 1 punct diferență între cei doi corectori este foarte mult”, a spus și Sorin Haiduc.

Profesor de matematică și director al Colegiului Național „Preparandia - Dimitrie Țichindeal” din Arad, Sorin Haiduc crede că dascălii evaluatori ar trebui să discute între ei despre notare, ca să se pună de acord și să nu mai existe „astfel de situații de mare exagerare”.

Vede și o oarecare parte plină a paharului: corectarea digitalizată. Pentru că le dă posibilitatea dascălilor să vadă exact unde greșesc elevii pe fiecare subiect și exercițiu în parte. Corectarea digitalizată a fost în premieră folosită anul acesta la nivel național, atât la simularea Bacalaureatului, cât și la simularea Evaluării Naționale. În vară, va fi folosită și la examenele propriu-zise.

Haiduc a criticat și subiectele tip grilă de la Evaluarea Națională, „extrem de nocive”. „Este inadmisibil să mergi până la nota 7 cu subiecte de tip grilă, prin care evaluez poate mai mult norocul decât competențele”, a declarat profesorul Sorin Haiduc. Prin subiectele grilă, care valorează două treimi din totalul itemilor, nu sunt evaluate raționamentul matematică și gândirea matematică.

Haiduc nu este singurul profesor care atrage atenția asupra subiectelor grilă din examenul la matematică, de la Evaluarea Națională. Fostul secretar de stat din Ministerul Educației Mihaela Popa a cerut instituției să schimbe subiectele de la examenul de final de gimnaziu, „pentru a putea vedea clar cunoștințele și competențele acumulate de elevi”, potrivit Edupedu.

Cât de relevante mai sunt subiectele?

Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov a analizat exercițiile și problemele de la simularea examenului de Bacalaureat, profil mate-info, și a observat că mare parte dintre subiecte erau de fapt din materia de gimnaziu, doar transpuse, în cerințe, în limbaj de liceu.

Unele probleme, a spus dascălul, au fost „banale”. Chiar și așa, la prima problemă de la primul subiect, 16% dintre elevi au luat zero puncte, la a doua, 12% nu au luat niciun punct, iar următoarele două probleme au fost și ele de clasa a V-a - a VI-a. La fel a fost și subiectul II. Doar subiectul III, unul de analiză matematică, a respectat cât de cât nivelul de dificultate, a observat Ciupală.

Concluzia profesorului este că puțini itemi - exercițiile matematice - și-au atins relevanța. Crede că ar trebui schimbată modalitatea de elaborare a subiectelor: să fie mai relevante, „nu mai dificile, ci mai relevante, pentru că altfel, riscăm ca elevii să nu mai învețe”.

Împarte problemele de matematică în două categorii: calculatorii, în care sunt exersate abilitățile algebrice, și probleme de raționament și logică matematică, de înțelegere mai profundă a ceea ce se cere. „Au fost puțin itemi care au trecut de pragul calculatoriu de care vă spuneam”, a spus Ciupală.

„Fără să gândească matematica în modalitatea ei cea mai bună, să înțeleagă terminologie și modalități de gândire, le va fi greu să trăiască într-o lume globalizată”, a mai subliniat profesorul. 

Și Bogdan Rațiu crede că, cel puțin în ceea ce privește subiectele la Limba română, acestea nu îi „provoacă” foarte mult pe elevi. „Se așteaptă (elevii, n.r.) la aceeași structură de cel puțin șase ani. Sunt foarte puține variabile și variantele depind mai mult de textul pe care îl aleg autorii de subiecte, dar nu cred că poate să vină cu ceva surprinzător”, a spus profesorul. Despre rezultatele elevilor la simulare nu are multe cuvinte bune: „Avem, la sfârșit de liceu, după 12 ani de școală, probleme cu lexicul, probleme cu vocabularul. Avem probleme cu localizarea informației”.

Rațiu s-a uitat la subiectele de la Bac de la începutul anilor 2000 până în prezent și a observat o reducere a standardelor de evaluare. Spune că ce se întâmplă acum este „lipsit de relevanță”. Dacă în 2000 se analiza interpretarea unui text, în 2018 se discuta despre „decodare și comprehensiune de prim nivel”. Dar dincolo de asta sunt alte lipsuri.

„Copiii noștri au probleme la ortografie, la punctuație. Așa era în perioada 2000-2018. Cam asta e trecerea la eseu, acolo unde toată lumea are o problemă. În 2000, scriai cam trei-patru pagini. Prin 2016, ți se cerea 600-900 de cuvinte, în 2018, minimum 400 de cuvinte. Au fost repere mult mai complicate prin 2000, față de acum”, a spus dascălul.

„E adevărat că suntem în trendul acesta de a simplifica lucrurile. Poate uneori discutăm chiar de relevanță, cât mai e de relevant pentru ei să învețe. Totuși, avem probleme de conținut, punctaje foarte mici. Astăzi poți să nu citești nicio carte și să faci față unui eseu cu 400 de cuvinte. Discuția noastră ar trebui să fie și în contextul acesta al diminuării standardelor pe care le avem și a modului în care ne raportăm la evaluare”, a spus Bogdan Rațiu. 

„A face un curs nu este garanția calității”

Profesorul Cătălin Ciupală, de la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, vine cu două propuneri prin care crede că ar putea fi evitate posibilele erori din corectare și, deci, diferențele atât de mari dintre notele date de evaluatori pe aceeași lucrare. Prima este antrenarea platformei să semnaleze dacă o lucrare este subevaluată sau supraevaluată. Ca la Bacalaureatul internațional, unde, explică dascălul, se lansează din când în când câte o lucrare-test pentru a calibra corectura.

„Dau un exemplu: dacă lucrarea-test este evaluată de către comisia respectivă cu nota 8, să zicem, și tu, profesor evaluator, o supraevaluezi sau subevaluezi, atunci îți apare un steag roșu și te atenționează că dai prea mult. Se poate face ceva similar, foarte simplu ca să se calibreze evaluarea respectivă”, a spus Ciupală.

El crede și că dascălii au nevoie de o formare mai amplă, în întâlniri la care să participe toți cei implicați în corectură.

„Cred că noi suntem obișnuiți că dacă profesorii fac un curs chiar au competențe. Nu e așa. A face un curs nu este garanția calității, la fel cum eu, dacă fac o facultate de inginerie, nu voi fi un bun inginer decât după o anumită perioadă de timp. Și dacă cineva mă testează într-un mod serios. Dacă e să fiu un pic sarcastic, este în tradiția noastră să bifăm cursuri”, a adăugat Cătălin Ciupală.

Foto: Dumitru Angelescu

Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.