Cătălina Bostan e îmbrăcată în penultima zi a festivalului într-o rochie galbenă și cu sandale de aceeași culoare. La picior poartă o brățară și mai are cu ea o pereche de ochelari de soare, căci, în august, soarele fierbe municipiul județului Teleorman. Azi e ziua de naștere a Cătălinei și spune că nu și-ar fi dorit să se afle în alt loc, decât la Ideo Ideis. Se întâmplă des ca ziua ei să și-o petreacă aici pentru că participă de 12 ani la festivalul de teatru care se ține în fiecare an în august. Ea spune că a avut emoții și mai mari decât de obicei, dat fiind faptul că trupa pe care o coordonează a jucat pe scena festivalului, cadou pentru ea. Cătălina este coordonatoarea trupei Gong din Roman.
- Festivalul de teatru tânăr Ideo Ideis aduce de 18 ani în Alexandria trupe de teatru din întreaga țară. Ele vin în orașul aflat la 90 de km de capitală pentru a juca, pentru a se întâlni cu actori cu experiență - traineri și mentori Ideo Ideis și pentru a lega prietenii. Anul acesta, Alexandria a primit trupe din Constanța, Brăila, Botoșani, București, Bacău sau Roman.
Trupa Gong la Ideo Ideis interpretând piesa „100 de rochii”
De câțiva ani, și în Roman există un festival de teatru după modelul Ideo Ideis, festivalul care poartă numele trupei - Gong. Și Cătălina, și George vor să extindă festivalul din Roman pentru că ei sunt de părere că este o experiență care te schimbă: „Când am plecat în primul festival de teatru totul s-a schimbat, parcă lumea mea nu mai era aceeași.” Cum a început totul?
Repetiții de teatru în laboratorul de chimie
E de profesie psiholog și zâmbește dând ușor din cap la fiecare întrebare pe care i-o adresez. De 15 ani, coordonează și Trupa Gong care a luat naștere din pasiunea ei pentru teatru. La început, sala de repetiții era laboratorul de chimie dintr-o școală. „Nu aveam o sală de spectacol. Făceam repetiții în laboratorul de chimie pentru că doamna de chimie era și era foarte impresionată de teatru”.
Numele trupei, Gong, nu e întâmplător. „Mi-am dorit întotdeauna ca, dacă voi crește o trupă, să fie un ecou pentru generația aceea și pentru cele care vor veni și să străbată în timp. Și iată că n-a fost întâmplător ecoul - avem deja 15 ani”.
„Tinerii la noi nu nu plătesc nicio taxă. Este un proiect pe care eu mi-l asum și îl susțin în toți acești ani”, mai spune Cătălina despre finanțarea trupei de teatru în orașul cu puțin peste 50.000 de locuitori la recensământul din 2011.
„Am jucat pe stradă și în spații neconvenționale - unde s-a putut”
Orașul din Moldova a pierdut aproape 20.000 de locuitori în 9 ani, potrivit datelor recensămintelor din 2002 și 2011. Fiind o zonă săracă a țării, locuitorii orașului au emigrat în alte țări în speranța unui trai mai bun. Iar tinerii s-au îndreptat spre alte municipii în căutare de oportunități.
Rezultatele recensământului din 2022 nu au fost defalcate pe localități, însă întreg județul Neamț a pierdut de la o decadă la alta alți 16.000 de locuitori (a ajuns la 454 de mii, de la 470 de mii).
„Cu pasiune”, spune Bostan despre felul în care se poate susține o trupă de teatru într-un oraș cum e Roman.
Coordonatoare trupei, Cătălina Bostan, de ziua ei la Ideo Ideis
Aceasta a înființat și o asociație cultural-artistică cu același nume, care are ca domeniu de activitate crearea de evenimente culturale și de susținere a tinerelor talente, în special teatru. „Avem ateliere de dezvoltare personală prin tehnici teatrale cu copii începând de la 6-7 ani, până la liceu”, mai spune psihologa.
George Apetrei este un fost membru al trupei de teatru. Astăzi, face parte din organizarea Ideo Ideis. „Trupa m-a ajutat să ajung cine sunt acum și mi-a dat posibilitatea de a vedea lucruri pe care în Roman nu le-aș fi văzut în mod uzual”, povestește George. În Roman nu există un teatru. Cele mai apropiate orașe care au o astfel de instituție culturală sunt Bacău, Piatra Neamț sau Iași. Astfel, locuitorii din Roman, nu au cunoscut ce înseamnă teatru la ei în oraș până la înființarea trupei Gong, după cum povestește Cătălina: „Am educat un pic gustul pentru teatru și la Roman. Jucăm acasă, deși suntem privați de săli de spectacol. Am jucat pe stradă și în spații neconvenționale - unde s-a putut”, mai adaugă ea.
„Cultura în general nu este o prioritate în orașele mici”
Și George simte lipsa de activități culturale din Roman: „Ne dorim un oraș educat și un oraș educat și un oraș educat e un oraș în care poți vedea toate fețele cubului, nu doar o singură parte - nu doar un cinema sau doar o sală o sală de concerte. Ai nevoie de tot ansamblul cultural”.
George Apetrei, fost actor Gong, actual membru în organizarea Ideo Ideis
Cu toate acestea, deși în oraș nu există sfera artistică și Gong s-a clădit pe forțe proprii. autoritățile locale nu vin în ajutorul trupei. „Trupa nu a primit sprijin de la autorități. Nu ne-am bucurat de asta pentru că nu a existat o cultură nici artistică, nici teatrală. În ultima perioadă s-au dezvoltat mai multe asociații de dans sau de canto, dar teatrul nu a fost o prioritate și cultura în general nu este o prioritate în orașele mici, decât poate în anumite episoade electorale”.
Tineri care joacă pentru tineri
Cei 10 tineri actori coordonați de Bostan au ridicat sala în picioare după spectacolul „100 de rochii”, jucat la Ideo Ideis. Este o poveste despre discriminare pe baza situației materiale și a etniei în contextul școlii.
Bostan spune despre piesă că „Povestea a fost scrisă acum aproape 80 de ani, dar este etern valabilă și pregnantă și în zilele noastre - subiectul bullying-ului”.
Piesele pe care le joacă cei din Gong sunt alese împreună, de coordonatori și de actori: „Tinerilor din ziua de astăzi nu le poți impune un text dacă ei nu simt, nu se regăsesc în povestea aceea. Și, atunci, citim împreună, venim cu propuneri, discutăm și apoi luăm o decizie de comun acord”, povestește Bostan.
Elevii să fie de mici inițiați în vizionarea de spectacole
Faptul că pe scenă se află tineri are un impact mai mare asupra publicului tânăr, povestesc cei doi: „La un spectacol aveam în sală un băiețel rom de 9 ani care a stat lipit de scaun, fiind atât de atent la spectacol. După aceea, ne-a întrebat când o să mai avem spectacole. Ăla e momentul în care îți dai seama că ceva merge bine, că ai pus umărul la treabă și ceva mișcă”, povestește George.
Cătălina e de părere că elevii ar trebui să fie inițiați în arta spectacolului în aceeași perioadă în care încep să scrie: „Să învățăm copiii de mici să-i ducem la spectacole, să știe ce înseamnă un spectacol, o conduită într-o sală de spectacol, cum să privească un spectacol și cum să recepționeze un mesaj, să se discute cu ei despre un mesaj pe care îl transmite o piesă”.
„Când am plecat în primul festival de teatru totul s-a schimbat”
Psihologa vede dincolo de actul de a juca emoția: „Eu mai cred că teatrul, fiorul dramatic, este contagios. Odată ce l-ai luat, se implantează atât de adânc în esența umană încât îți dorești mereu să retrăiești acea esență și acel prezent continuu pe care numai acolo pe buza scenei poți să-l trăiești”.
Și George, deși parte din generația Z, vede în spectacol o deconectare: „În momentul în care intri în sală, e super benefică acea înregistrare «vă rugăm să vă opriți telefoanele mobile». Mi se pare că e cel mai bun lucru pentru acea oră, fiindcă cei care au, într-adevăr, dorința de a fi acolo, îl închid și-l pun deoparte”.
