„Un liceu tehnologic nu ar trebui să fie privit ca un eșec, ci ca o oportunitate”, repetă de trei ori în film directoarea Colegiului Tehnic „Petru Mușat” din Suceava. Acum, se luptă cu scăderea ratei abandonului la liceu, aceasta fiind una dintre cele mai mari provocări, spune în cadrul conferinței. În câțiva ani însă, își propune să aibă rată maximă de promovabilitate la Bac și colegiul la care predă să nu fie o opțiune de rezervă, ci prima alegere pentru tineri.
„Ești rușinea familiei”
Pentru mulți elevi de la liceele din învățământul dual, școala nu e însă o prioritate, căci unii dintre ei au rămas fără părinți, alții sunt nevoiți să muncească pentru a avea ce mânca, iar alții sunt chiar descurajați să continue școala din cauza profilului ales. Unul de meserii.
„Ești o proastă”, „Ești rușinea familiei”, „Panaramă”, li s-a spus unora dintre fetele de la un astfel de liceu. Au mărturisit în fața camerei aceste lucruri în timpul unui exercițiu de încercare de vindecare a traumelor prin care au trecut din cauza stigmei asupra liceelor profesionale.
Dramatismul filmului documentar dat de poveștile acestor elevi este în contrast cu alte secvențe care la o primă vedere par povești de succes, însă și ele ascund o realitate care arată bine numai pe ecran. De pildă, unii dintre ei au ore între 8 și 13, iar de la 14 la 22, lucrează. Practic, timpul lor liber este tradus numai în pauzele de la școală.
„Să se comporte băieții frumos cu noi”
Și dorințele elevilor actori în filmul documentar exprimă atât vulnerabilitățile vârstei, cât și marginalizarea socială. „Vrem să fim iubite”, „Să se comporte băieții frumos cu noi”, este ceea ce vor unele eleve de la profile tehnice.
Filmul construit pe poveștile elevilor se echilibrează cu ceea ce spun profesori, experții în educație sau alți oameni care lucrează cu tinerii. Concluzia a fost însă sintetizată într-un cuvânt rostit de o spectatoare din sală: „Emoționant”.
Regizorul Tedy Necula spune despre film că ar vrea ca oamenii să rețină că „În jurul nostru sunt oameni. Nu sunt oameni absolvenți de real sau de tehnologic sau de nu știu ce licee spectaculoase. Sunt oameni pur și simplu. Când înveți un tânăr să evolueze, să se dezvolte personal, să comunice la nivelul în care am văzut foarte mulți dintre cei pe care i-am filmat, nu mai contează din ce liceu vin”.
Ce vor elevii să fie după liceu
Când sunt împreună însă, acești elevi nu arată drama prin care trec și traumele care i-au făcut să se maturizeze mult prea repede. Râd, chicotesc, se amuză și la conferință, și la film. Unii dintre ei și-au luat popcorn ori nachos în timp ce și-au văzut unii dintre colegi pe ecran.
Deși erau de la 16 ani în sus, unele glume pare că nu au expirat. Le-au fost adresate la începutul conferinței mai multe întrebări, iar răspunsurile au fost puse pe ecran: „Ce visați să deveniți?”, „Cum v-ați simțit azi la școală?”, „Ce așteptări aveți de la ziua de azi?”.
La vise, pe lângă clasicele profesii de avocat, doctor, profesor, au mai fost în topul răspunsurilor și „pește”, „boschetar” sau „cămătar”.
La așteptările zilei, topul a fost completat ușor: „weed”.
„Voi chiar aveți curajul de a nu mai face compromisuri”
Aduții din sală nu s-au supărat, ba din contră, profesorul de istorie Marcel Bartic, speaker în cadrul conferinței, l-a considerat un act de curaj: „Care dintre noi am fi făcut asta acum 30 de ani? Niciunul. Stăteam cuminței cu mănuțele la spate”.
„Voi chiar aveți curajul de a nu mai face compromisuri. Și ăsta e un lucru foarte tare! Pentru că generația noastră a făcut compromisuri, din neferice, și nu a fost foarte în regulă”, mai adaugă profesorul de istorie.
Și o elevă, colegă cu unii glumeți din sală este de aceeași părere: „Le-au scris la mișto. Nu o să fie serioși niciodată. Dar a fost totul de fun. Bine, cunosc oameni care chiar vor să se facă pește și interlop. Și bișnițari. Dar, consider că a fost doar așa o glumă de-ale lor. Atâta tot”.
Învățământul tehnologic, văzut ca o rezervă
„Dacă i-ai fi luat pe fiecare în parte și i-ai fi întrebat, cred că s-ar fi deschis. Mai mult sau mai puțin. Dar așa, fiind cu colegul în stânga, cu colegul de bancă în dreapta, s-au gândit hai bă, ce să zic eu aici?”.
Am discutat cu câțiva dintre ei în pauza dintre conferință și film pentru a le asculta planurile de viitor și cum au ales să urmeze un profil de meserii.
Din cele ce ne-au spus, a reieșit situația descrisă de directoarea din Suceava: învățământul dual este o opțiune de rezervă.
„Eu voiam să fiu la liceu-liceu, dar am ajuns la liceu tehnologic”, spune Mihai, elev la Liceul Tehnologic „Marin Grigore Năstase” Tărtășești. Este la profil de bucătar-cofetar și spune că îi place să facă pâine.
„Am o grămadă de visuri”
După liceu i-ar plăcea să aibă o brutărie și să rămână în țară să urmeze această meserie: „Cu timpul o să-mi găsesc niște parteneri cu care mi-aș dori să ne deschidem o afacere”.
Nici pentru Silviu, liceul tehnologic din Tărtășești nu a fost prima opțiune, dar asta nu îl împiedică să spună că „La fel ca orice adolescent, am o grămadă de visuri”.
Deși este la profilul de protecția mediului, aspirațiile lui nu se intersectează cu ceea ce studiază. „Eu îmi doream să ajung actor sau jurnalist”. Acum, nu e sigur ce vrea să facă, dar știe unde vrea să ajungă.
„Acum un vis este să merg în Londra să lucrez acolo. Eu simt o atracție față de Londra, îmi place mai mult ca țară, ca cultură”. Urmează și să o viziteze, înainte de a se muta.
Profil economic, unde învață chineză
Ivana este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Economic „A.D. Xenopol” din capitală. Decizia de a urma un profil economic a fost luată în cunoștință de cauză. „Chiar n-am știut unde vreau să dau. Asta până când am mers la un consilier. Consilierul meu din școală. Mi-a dat niște teste și din acele teste, vocaționale desigur, a reieșit faptul că profilul mai bun pentru mine ar fi cel economic”.
Acum însă, se confruntă cu o altă prejudecată: „Mie mi se bagă pe gât faptul că trebuie să mă fac contabilă. Și mie nu-mi place contabilitatea. E profil economic. E contabilitate pe pâine și cumva înțeleg dorința oamenilor de a-mi zice să merg la ASE”.
Totuși, a rămas să studieze aici pentru că profilul la care învață ea este bilingv chineză. „Îmi place chineza și mi-a plăcut încă din clasa 9-a când am văzut cât de interesantă e. Îmi place cultura chineză, literatura lor, scrierea lor. Superb. Și simplul fapt că nu vreau să mă mut pentru că nu vreau să fac nici prea multă teorie, să mănânc română sau matematică pe pâine”, spune Ivana.
Eleva nu s-a hotărât încă ce facultate vrea să urmeze, dar știe că vrea să își folosească abilitățile: „Am o voce. Și vreau, sinceră să fiu, să dau vocea asta tuturor”.
„Învățământul tehnologic și profesional este stigmatizat”
Andreea pe de altă parte, știe de pe la opt ani, de când făcea prăjituri cu bunica ei. Vrea să se facă patiser, de aceea este și la acest profil. Excepția, dintre colegii ei.
Îi place să facă „orice fel de tort” și spune că „Vreau să ajung departe să îmi deschid o cofetărie după ce termin liceul și vreau să am și parteneri”. Se gândește să rămână o perioadă în țară, dar după aceea nu exclude să plece în străinătate.
Nevoia de absolvenți de tehnologic este reiterată de președinta asociației Go Ahead Alexandra Bălșeanu: „avem mare nevoie de profesioniști în tot felul de meserii, dar învățământul tehnologic și profesional este stigmatizat – școlile, profesorii, tinerii care învață acolo”.
În cadrul conferinței au fost prezente și persoane publice, precum Andreea Raicu, care i-a provocat pe tinerii din sală să se rezume la o oră și jumătate de social media pe zi. Elevii nu au fost însă prea încântați. Cristian China Birta, cunoscut sub acronimul Chinezu, le-a explicat elevilor de ce e important să citești, o idee mai bine primită, căci mâini din sală s-au ridicat când elevii au fost întrebați dacă citesc.
Foto: Asociația Go Ahead
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
